UE încearcă să strângă 15 miliarde de euro pentru Ucraina din activele ruseşti îngheţate

13 Dec. 2023, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2023, 12:05 // Actual //  bani.md

Bruxelles-ul va propune marţi izolarea profiturilor generate de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, intenţia fiind ca la final să strângă până la 15 miliarde de euro în beneficiul Ucrainei, informează un articol publicat în ediţia de marţi a Financial Times.

Planul iniţial al Executivului comunitar a trebuit să fie amânat mai multe luni, după ce mai multe state membre şi Banca Centrală Europeană au ridicat o serie de obiecţii de natură juridică şi financiară. Însă eşecul noilor eforturi ale SUA şi UE de a acorda un nou sprijin financiar Ucrainei a dat un nou impuls propunerilor care vizează folosirea banilor generaţi de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, au declarat pentru FT surse din apropierea discuţiilor.

„Este important să ne uităm la cum putem utiliza activele ruseşti imobilizate şi profituril generate de aceste active imobilizate pentru a sprijini Ucraina”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pentru Financial Times. Menţionând faptul că statele G7 au convenit să îngheţe activele până când Moscova va plăti pentru daunele provocate Ucrainei, Dombrovskis a susţinut că a venit timpul să ne uităm la cele mai bune modalităţi pentru ca, între timp, să utilizăm profiturile generate de aceste active imobilizate.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.

Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană va cere, iniţial, depozitarilor centrali care deţin active ale Băncii Centrale a Rusiei să plaseze profiturile generate de aceste active în conturi separate, au dezvăluit sursele citate de Financial Times. În cea de a doua etapă a planului, profiturile vor fi mutate la bugetul comun al UE pentru a ajuta la sprijinirea Ucrainei.

Potrivit planului Bruxelles-ului, vor fi vizate numai sumele generate de pe urma activelor Băncii Centrale a Rusiei îngheţate în UE. Comisia Estimează că aceste active ar putea genera între trei şi 15 miliarde de euro pe an între 2023 şi 2027, însă oficialii au avertizat că suma finală va depinde de modul cum vor evolua dobânzile în această perioadă.

Multe din aceste active sunt la casa de compensare Euroclear Ltd., unde au generat venituri de aproape trei miliarde de euro până în primele nouă luni ale acestui an.

Însă este nevoie ca statele membre UE să aprobe în unanimitate acest plan, precum şi paşii următori de implementare, înainte ca banii să poată fi trimişi Kievului. Ungaria a anunţat că va bloca noi fonduri europene pentru Ucraina, înaintea summitului european de joi.

În pofida obiectivului limitat al propunerii, care vizează numai profiturile şi nu activele îngheţate propriu-zise, experţii au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile legale şi financiare. Având în vedere importanţa sistemică a Euroclear, care în 2022 avea în custodie active în valoare de 35.600 de miliarde de euro, „cu siguranţă asta ar declanşa incertitudine şi temeri cu efect imediat pe pieţele financiare”, a declarat Armin Steinbach, profesor de drept şi economie la HEC Paris.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a avertizat că utilizarea dobânzilor generate de activele ruseşti ar putea încuraja deţinătorii de rezerve valutare să întoarcă spatele monedei euro. Un alt risc este ca Rusia să răspundă prin sechestrarea activelor ruseşti ale companiilor occidentale, lucru pe care ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, ameninţă de mult timp să îl facă.

Comisia Europeană este conştientă de aceste riscuri şi sugerează că o anumită parte din fonduri să fie pusă deoparte pentru gestionarea riscurilor, susţin sursele citate de Financial Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!