UE încearcă să strângă 15 miliarde de euro pentru Ucraina din activele ruseşti îngheţate

Bruxelles-ul va propune marţi izolarea profiturilor generate de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, intenţia fiind ca la final să strângă până la 15 miliarde de euro în beneficiul Ucrainei, informează un articol publicat în ediţia de marţi a Financial Times.

Planul iniţial al Executivului comunitar a trebuit să fie amânat mai multe luni, după ce mai multe state membre şi Banca Centrală Europeană au ridicat o serie de obiecţii de natură juridică şi financiară. Însă eşecul noilor eforturi ale SUA şi UE de a acorda un nou sprijin financiar Ucrainei a dat un nou impuls propunerilor care vizează folosirea banilor generaţi de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, au declarat pentru FT surse din apropierea discuţiilor.

„Este important să ne uităm la cum putem utiliza activele ruseşti imobilizate şi profituril generate de aceste active imobilizate pentru a sprijini Ucraina”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pentru Financial Times. Menţionând faptul că statele G7 au convenit să îngheţe activele până când Moscova va plăti pentru daunele provocate Ucrainei, Dombrovskis a susţinut că a venit timpul să ne uităm la cele mai bune modalităţi pentru ca, între timp, să utilizăm profiturile generate de aceste active imobilizate.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.

Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană va cere, iniţial, depozitarilor centrali care deţin active ale Băncii Centrale a Rusiei să plaseze profiturile generate de aceste active în conturi separate, au dezvăluit sursele citate de Financial Times. În cea de a doua etapă a planului, profiturile vor fi mutate la bugetul comun al UE pentru a ajuta la sprijinirea Ucrainei.

Potrivit planului Bruxelles-ului, vor fi vizate numai sumele generate de pe urma activelor Băncii Centrale a Rusiei îngheţate în UE. Comisia Estimează că aceste active ar putea genera între trei şi 15 miliarde de euro pe an între 2023 şi 2027, însă oficialii au avertizat că suma finală va depinde de modul cum vor evolua dobânzile în această perioadă.

Multe din aceste active sunt la casa de compensare Euroclear Ltd., unde au generat venituri de aproape trei miliarde de euro până în primele nouă luni ale acestui an.

Însă este nevoie ca statele membre UE să aprobe în unanimitate acest plan, precum şi paşii următori de implementare, înainte ca banii să poată fi trimişi Kievului. Ungaria a anunţat că va bloca noi fonduri europene pentru Ucraina, înaintea summitului european de joi.

În pofida obiectivului limitat al propunerii, care vizează numai profiturile şi nu activele îngheţate propriu-zise, experţii au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile legale şi financiare. Având în vedere importanţa sistemică a Euroclear, care în 2022 avea în custodie active în valoare de 35.600 de miliarde de euro, „cu siguranţă asta ar declanşa incertitudine şi temeri cu efect imediat pe pieţele financiare”, a declarat Armin Steinbach, profesor de drept şi economie la HEC Paris.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a avertizat că utilizarea dobânzilor generate de activele ruseşti ar putea încuraja deţinătorii de rezerve valutare să întoarcă spatele monedei euro. Un alt risc este ca Rusia să răspundă prin sechestrarea activelor ruseşti ale companiilor occidentale, lucru pe care ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, ameninţă de mult timp să îl facă.

Comisia Europeană este conştientă de aceste riscuri şi sugerează că o anumită parte din fonduri să fie pusă deoparte pentru gestionarea riscurilor, susţin sursele citate de Financial Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#active #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.