UE încearcă să strângă 15 miliarde de euro pentru Ucraina din activele ruseşti îngheţate

13 Dec. 2023, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
13 Dec. 2023, 12:05 // Actual //  bani.md

Bruxelles-ul va propune marţi izolarea profiturilor generate de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, intenţia fiind ca la final să strângă până la 15 miliarde de euro în beneficiul Ucrainei, informează un articol publicat în ediţia de marţi a Financial Times.

Planul iniţial al Executivului comunitar a trebuit să fie amânat mai multe luni, după ce mai multe state membre şi Banca Centrală Europeană au ridicat o serie de obiecţii de natură juridică şi financiară. Însă eşecul noilor eforturi ale SUA şi UE de a acorda un nou sprijin financiar Ucrainei a dat un nou impuls propunerilor care vizează folosirea banilor generaţi de pe urma activelor ruseşti îngheţate în UE, au declarat pentru FT surse din apropierea discuţiilor.

„Este important să ne uităm la cum putem utiliza activele ruseşti imobilizate şi profituril generate de aceste active imobilizate pentru a sprijini Ucraina”, a declarat vicepreşedintele Comisiei Europene, Valdis Dombrovskis, pentru Financial Times. Menţionând faptul că statele G7 au convenit să îngheţe activele până când Moscova va plăti pentru daunele provocate Ucrainei, Dombrovskis a susţinut că a venit timpul să ne uităm la cele mai bune modalităţi pentru ca, între timp, să utilizăm profiturile generate de aceste active imobilizate.

Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au imobilizat active în valoare de 200 de miliarde de euro aparţinând Băncii centrale a Rusiei, precum şi active private în valoare de 30 de miliarde de euro aparţinând oligarhilor ruşi, ca urmare a deciziei Moscovei de a invada Ucraina, în luna februarie 2022.

Pentru a-i convinge pe sceptici, Comisia Europeană va cere, iniţial, depozitarilor centrali care deţin active ale Băncii Centrale a Rusiei să plaseze profiturile generate de aceste active în conturi separate, au dezvăluit sursele citate de Financial Times. În cea de a doua etapă a planului, profiturile vor fi mutate la bugetul comun al UE pentru a ajuta la sprijinirea Ucrainei.

Potrivit planului Bruxelles-ului, vor fi vizate numai sumele generate de pe urma activelor Băncii Centrale a Rusiei îngheţate în UE. Comisia Estimează că aceste active ar putea genera între trei şi 15 miliarde de euro pe an între 2023 şi 2027, însă oficialii au avertizat că suma finală va depinde de modul cum vor evolua dobânzile în această perioadă.

Multe din aceste active sunt la casa de compensare Euroclear Ltd., unde au generat venituri de aproape trei miliarde de euro până în primele nouă luni ale acestui an.

Însă este nevoie ca statele membre UE să aprobe în unanimitate acest plan, precum şi paşii următori de implementare, înainte ca banii să poată fi trimişi Kievului. Ungaria a anunţat că va bloca noi fonduri europene pentru Ucraina, înaintea summitului european de joi.

În pofida obiectivului limitat al propunerii, care vizează numai profiturile şi nu activele îngheţate propriu-zise, experţii au tras un semnal de alarmă cu privire la riscurile legale şi financiare. Având în vedere importanţa sistemică a Euroclear, care în 2022 avea în custodie active în valoare de 35.600 de miliarde de euro, „cu siguranţă asta ar declanşa incertitudine şi temeri cu efect imediat pe pieţele financiare”, a declarat Armin Steinbach, profesor de drept şi economie la HEC Paris.

De asemenea, Banca Centrală Europeană a avertizat că utilizarea dobânzilor generate de activele ruseşti ar putea încuraja deţinătorii de rezerve valutare să întoarcă spatele monedei euro. Un alt risc este ca Rusia să răspundă prin sechestrarea activelor ruseşti ale companiilor occidentale, lucru pe care ministrul rus de Finanţe, Anton Siluanov, ameninţă de mult timp să îl facă.

Comisia Europeană este conştientă de aceste riscuri şi sugerează că o anumită parte din fonduri să fie pusă deoparte pentru gestionarea riscurilor, susţin sursele citate de Financial Times.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

19 Feb. 2026, 16:19
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
19 Feb. 2026, 16:19 // Actual //  Grîu Tatiana

Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică a publicat un proiect de hotărâre privind ajustarea tarifelor fixe la energia electrică produsă din surse regenerabile de către producătorii mici. Documentul urmează să fie examinat și aprobat de Consiliul de administrație al instituției, iar noile tarife ar putea intra în vigoare la 1 martie 2026.

Ajustările vizează producătorii eligibili mici care au pus în funcțiune centrale în anii 2020, 2022, 2023, 2024, dar și în perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025. Tarifele diferă în funcție de tehnologia utilizată: solar, eolian, hidro, biogaz sau biomasă, dar și în funcție de capacitatea instalației și de perioada în care aceasta a fost pusă în funcțiune.

Pentru producătorii eligibili din 2020, care au pus în funcțiune centrale în perioada 1 ianuarie 2020 – 8 decembrie 2025, tarifele prevăzute în proiect sunt de 1,79 lei/kWh pentru instalații solare fotovoltaice, 1,48 lei/kWh pentru eolian, 0,93 lei/kWh pentru hidro, 1,76 lei/kWh pentru cogenerare pe biogaz și 1,87 lei/kWh pentru cogenerare pe biomasă solidă.

Pentru producătorii eligibili din 2022, în cazul instalațiilor solare fotovoltaice, tarifele sunt de 1,85 lei/kWh pentru capacități de 10–50 kW, 1,78 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,64 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Pentru eolian este prevăzut un tarif de 1,69 lei/kWh, pentru hidro – 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile variază, în funcție de tipul combustibilului, până la 2,01 lei/kWh.

Pentru anul 2023, la instalațiile solare fotovoltaice tarifele sunt de 1,77 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,70 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,57 lei/kWh pentru 201–1000 kW. Tariful pentru eolian este de 1,67 lei/kWh, pentru hidro de 1,49 lei/kWh, iar pentru biogaz poate ajunge până la 2,11 lei/kWh, în funcție de categorie.

În cazul producătorilor eligibili din 2024, pentru centralele puse în funcțiune în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, tarifele la solar sunt de 1,67 lei/kWh pentru 10–50 kW, 1,62 lei/kWh pentru 51–200 kW și 1,52 lei/kWh pentru 201–1000 kW, pentru eolian – 1,56 lei/kWh, pentru hidro – 1,40 lei/kWh, iar pentru biogaz și biomasă valorile pot ajunge până la 2,24 lei/kWh. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, proiectul indică 1,79 lei/kWh pentru solar 10–50 kW, 1,74 lei/kWh pentru 51–200 kW, 1,63 lei/kWh pentru 201–1000 kW, 1,67 lei/kWh pentru eolian și până la 2,41 lei/kWh pentru biogaz, în funcție de tehnologie.

Pentru producătorii eligibili din perioada 10 octombrie – 31 decembrie 2025 sunt stabilite tarife de 2,29 lei/kWh pentru biogaz, 1,97 lei/kWh pentru biomasă prin ardere directă, 2,28 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri agricole și zootehnice și 2,22 lei/kWh pentru biogaz din deșeuri municipale lichide. Pentru energia livrată după 1 ianuarie 2026, tarifele prevăzute sunt de 2,37 lei/kWh, 2,04 lei/kWh, 2,36 lei/kWh și 2,30 lei/kWh, în funcție de tehnologie.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!