UE trage linia: Oligarhii ruși, forțați să aleagă între afaceri în Rusia și ridicarea sancțiunilor

Pentru a fi eliminați de pe listele de sancțiuni, oligarhii ruși trebuie să renunțe complet la afacerile din Rusia. Această cerință a fost formulată de reprezentanții Consiliului UE în cadrul audierilor publice desfășurate la Curtea de Justiție a Uniunii Europene pe 11 februarie, potrivit publicației RBC.

Cinci oligarhi ruși – Dmitri Pumpyanski, fost coproprietar al grupului „Sinara” și al Companiei Metalurgice de Țevi, Viktor Rașnikov, președintele Consiliului de Administrație al Combinatului Metalurgic Magnitogorsk (MMK), Dmitri Mazepin, fost proprietar al „Uralhim”, Herman Han, cofondator al „Alfa-Group”, și Tigran Hudaverdian, fost director general al Yandex – au contestat deciziile instanțelor UE care au menținut sancțiunile împotriva lor.

Aceștia sunt considerați „oameni de afaceri de prim rang care activează în Rusia”, contribuind la sectoarele economice care aduc venituri semnificative Federației Ruse. La întrebarea despre ce ar trebui să facă oligarhii pentru a fi scoși de pe listele de sancțiuni, Consiliul UE a oferit un răspuns clar: pe lângă o declarație publică împotriva invaziei ruse în Ucraina, aceștia trebuie să iasă complet și definitiv din economia rusă.

Aceasta presupune nu doar retragerea formală din funcții de conducere sau transferul activelor către terți, ci pierderea reală a controlului asupra acestora. De asemenea, oligarhii trebuie să demonstreze singuri că nu mai sunt „oameni de afaceri de prim rang” în Rusia, a subliniat Consiliul UE. Mai mult, vânzarea activelor dintr-o companie rusă și achiziționarea altora nu va fi acceptată drept criteriu suficient pentru eliminarea sancțiunilor.

Consiliul UE a indicat două căi posibile pentru ridicarea sancțiunilor: fie o decizie politică, în cazul în care persoana vizată acționează în conformitate cu obiectivele UE, fie o cale juridică, prin care oligarhul demonstrează că nu mai îndeplinește criteriile pentru includerea pe lista sancțiunilor.

Potrivit experților juridici, această clarificare oferită de Consiliul UE este o premieră. Până acum, ieșirea de pe listele de sancțiuni era asociată cu distanțarea de Rusia, declarații politice sau retragerea din funcții de conducere, dar vânzarea afacerilor ca unic criteriu nu fusese atât de clar definită.

Conform unei analize realizate de RTVI, cele mai multe cazuri de ridicare a sancțiunilor împotriva oligarhilor ruși au avut loc în jurisdicția UE, unde listele de sancțiuni sunt revizuite de două ori pe an, în martie și septembrie. Exemple recente includ ridicarea sancțiunilor pentru Dmitri Konov, fostul șef al „Eurohim”, Serghei Mndoiants, fost top-manager al „AFK Sistema”, și Alexandr Șulgîn, fost director general al Ozon.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#oligarhi #UE #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament