UE vede o perspectivă economică optimistă pentru Moldova. Un nou episod al podcastului „Dă sens banilor”

Ediția cu numărul 8 al podcastului „Dă sens banilor” oferă noutăți despre situația macroeconomică a Republicii Moldova, în contextul calmării inflaționiste și care sunt prognozele pentru anul 2024.

Invitatul jurnalistei Lilianei Barbăroșie este managerul de proiecte în cadrul Delegației Uniunii Europene la Chișinău, Josip Joric.

Specialistul în domeniu, aduce viziuni despre sprijinul european și care este rolul acestuia. De asemenea acesta relatează cum ar trebui Republica Moldova să atragă investițiile străine și ce proiecte sunt necesare pentru dezvoltarea sistemului financiar, dar și care sunt problemele pe care trebuie să le soluționeze statul nostru pentru a avea acces la fondurile europene.

„Moldova este o țară mică. Un lucru foarte important de avut în vedere pentru o astfel de structură a economiei este nevoia de a prioritiza și de a gândi strategic. Moldova nu este China, deci nu poate dezvolta toate sectoarele în același timp. Deci, este foarte important să alegeți. Ceea ce a făcut guvernul dumneavoastră în strategia de dezvoltare, și credem că este foarte bine, este că a ierarhizat anumite sectoare. Credem că sunt bine alese și că reflectă anumite avantaje comparative pe care le are Moldova. Aceste sectoare sunt, de exemplu, agricultura, TIC, anumite sectoare de dezvoltare tehnologică. Este foarte important să avem în vedere, de asemenea, că atunci când vorbim despre un domeniu, este necesar să investim eforturi suplimentare pentru a avansa în lanțul valoric în aceste sectoare. Acesta este poate un mod fantezist de a spune că ar trebui să generați produse mai sofisticate și să adăugați mai multă valoare comparativ cu ceea ce faceți în prezent. Deci, generarea de produse agricole este excelentă. Aveți produse agricole excelente și beneficiem cu toții de ele pentru că consumăm mâncare excelentă. Dar dacă utilizați aceste produse agricole pentru a fabrica, de exemplu, produse cosmetice sau pentru a produce gem în loc să creșteți doar niște fructe, atunci le puteți vinde la nivel global la un preț mai mare. Și cred că aceasta este abordarea corectă pe care Moldova ar trebui să o adopte pentru a atrage investitorii în acele sectoare care sunt mai sus în lanțul valoric, pentru că acest lucru vă va ajuta cu exporturile și apoi, în cele din urmă, va transfera mai multe beneficii cetățenilor.”

La finalul ediției, expertul Josip Joric a explicat ce reprezintă Uniunea Europeană și care sunt avanatajele economice ale statutului de candidat, cum funcționează piața de capital și de ce are nevoie Banca Națională a Moldovei.

Inteviul integral, poate fi vizionat mai jos.

#podcast #Investiții #inflație #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul a votat în prima lectură proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) pentru anul 2026, elaborat de Ministerul Muncii și Protecției Sociale. Documentul prevede indexarea pensiilor și a prestațiilor sociale cu 6,8% începând cu 1 aprilie 2026, iar peste 665.000 de persoane vor beneficia de pensii în anul viitor.

Potrivit proiectului, alocația la naștere va crește până la 21.886 de lei, sprijin de care vor beneficia anual aproximativ 36.000 de copii. Totodată, peste 78.000 de copii cu vârsta de până la doi ani vor primi o indemnizație lunară de 1.000 de lei.

Veniturile și cheltuielile bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 sunt estimate la 51,45 miliarde de lei, cu 4,2% mai mult față de anul curent. Ponderea acestora în PIB este de 13,6%, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli.

Comparativ cu anul 2025, cea mai mare creștere se înregistrează la alocațiile pentru protecția socială în cazuri excepționale, pentru care sunt prognozate cheltuieli de 2,49 miliarde de lei, cu 23,9% mai mult. Majorarea este determinată, în principal, de creșterea fondurilor pentru ajutorul social acordat familiilor defavorizate, estimate la 580,37 milioane de lei, și pentru reducerea vulnerabilității, cu alocări prognozate de 1,91 miliarde de lei.

Cea mai mare pondere în structura cheltuielilor BASS o au alocațiile pentru protecția persoanelor în etate, care reprezintă 66,5% din total, respectiv 34,18 miliarde de lei, cu 11,2% mai mult decât în 2025. Pentru protecția socială a persoanelor cu dizabilități sunt prevăzute 5,9 miliarde de lei, ceea ce constituie 11,6% din totalul cheltuielilor.

În același timp, fondurile destinate protecției familiei și copilului vor depăși 4,9 miliarde de lei, în creștere cu 2,1% față de anul precedent, acest subprogram având o pondere de 9,6% din cheltuielile totale ale BASS.

Pentru sprijinirea familiilor și facilitarea revenirii femeilor pe piața muncii, bugetul prevede crearea a 2.000 de noi locuri de creșă pentru copiii de până la trei ani. Totodată, protecția victimelor violenței în familie rămâne o prioritate, fiind planificată deschiderea unor noi centre de adăpost pentru femei și fete în Telenești, Ștefan Vodă și Cahul.

După definitivare și includerea propunerilor deputaților, proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru 2026 urmează să fie supus examinării Parlamentului în lectura a doua.

#social #buget #parlament