UE vrea să folosească activele oligarhilor ruși pentru reconstrucția Ucrainei

Uniunea Europeană vrea să folosească activele înghețate ale oligarhilor ruși pentru a finanța reconstrucția Ucrainei după război, a spus președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, transmite Reuters.

„Avocații noștri lucrează intens la găsirea unor posibile modalități de folosire a activelor înghețate ale oligarhilor pentru reconstrucția Ucrainei. Cred că și Rusia ar trebui să aibă o contribuție”, a spus von der Leyen pentru postul german de televiziune ZDF.

De asemenea, ea a adăugat că este în favoarea cuplării reconstrucției pe termen lung a Ucrainei cu reformele necesare pentru ca țara să adere la Uniunea Europeană. Potrivit ei, pentru ca ucrainenii să aibă un viitor în Uniunea Europeană trebuie îndeplinite anumite standarde pentru aderare în domenii precum statul de drept și în sfera economică și politică.

„Procesul de aderare depinde foarte mult de modul în care se comportă țara candidată și de ceea ce face. Ucraina vrea să adere la UE cu orice preț, ceea ce înseamnă că există o motivație puternică pentru a întreprinde reformele necesare”, a spus ea. „Va trebui să cofinanțăm reconstrucția Ucrainei. Este logic să abordăm reformele în același timp, de exemplu împotriva corupției sau consolidarea statului de drept”, a adăugat Ursula von der Leyen.

În acest sens, Comisia Europeană propune constituirea unei „platforme de reconstrucţie condusă de Ucraina şi de Comisia Europeană şi care să reunească statele membre ale UE, alţi donatori bilaterali sau internaţionali, instituţii financiare internaţionale şi alţi parteneri care gândesc la fel”.

Fondul Monetar Internaţional estimează că Ucraina are nevoie de 5 miliarde de euro pe lună ajutor financiar în lunile următoare.

#oligarhi rusi #ursula von der leyen #reconstructie #avere #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a lansat consultările publice pentru actualizarea metodologiei de percepere a taxelor locale, o reformă mult așteptată de autoritățile publice locale, care ar urma să le ofere primăriilor mai mult control asupra modului în care sunt stabilite și încasate impozitele pe terenuri și bunuri imobiliare.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a subliniat că inițiativa nu urmărește neapărat majorarea taxelor, ci corectarea și clarificarea sistemului de impozitare, într-un context în care multe proprietăți sunt prost evidențiate sau deloc evaluate.

„Suntem abia la etapa de consultări. Nu putem spune acum dacă taxele vor crește. Ideea este ca primăriile să poată stabili mai corect și mai exact aceste taxe, în funcție de realitatea pe care o cunosc ele cel mai bine. În multe cazuri avem terenuri și proprietăți nedelimitate, neevaluate, ceea ce creează dificultăți majore pentru primării în a încasa ceea ce li se cuvine”, a explicat Gavriliță.

Potrivit ministrului, noua metodologie va oferi administrațiilor locale libertatea de a stabili coeficienți și mărimi de impozitare, pe baza unei baze de date mai clare și mai transparente.

„Va fi la discreția primăriilor să fixeze aceste coeficienți, într-o realitate mai transparentă. Scopul este să colectăm mai corect, nu arbitrar”, a punctat ministrul Finanțelor.

În perioada 2020–2022, impozitul pe terenuri agricole a fost fixat centralizat – de exemplu 1,5 lei pentru un grad-hectar pentru terenurile arabile cu indici cadastrali și 110 lei pe hectar pentru cele fără indici, în timp ce fânețele și pășunile erau taxate la jumătate (0,75 lei/grad-hectar sau 55 lei/ha). Din 2023, însă, aceste cote nu mai sunt stabilite de Guvern, ci sunt delegate autorităților locale, care decid nivelul taxelor pentru terenuri agricole, intravilan și extravilan. Pentru terenurile intravilane ale gospodăriilor, până în 2022 impozitul era de 1 leu la 100 m² în sate, 2 lei în orașe și 10 lei la 100 m² în Chișinău și Bălți, iar pentru terenurile firmelor putea ajunge la 30 lei la 100 m². La clădiri, persoanele fizice și firmele plăteau între 0,1% și 0,3% din valoarea imobilului, în funcție de destinație, iar pentru locuințe cota minimă este de 0,05%, cu penalizări drastice pentru casele mari: până în 2023, impozitul se majora de 10 ori pentru locuințele peste 200 m² și de 15 ori pentru cele peste 300 m².