Ultima șansă să aplici la programul XY Accelerator IV! Te așteaptă 80+ mentori și $10 000

Dacă ești în căutare de investiții financiare și mentorat pentru dezvoltarea afacerii, te anunțăm că a rămas FOARTE PUȚIN TIMP în care te mai poți înregistra la programul XY Accelerator IIV, în cadrul căruia vei beneficia de următoarele:

# Investiții financiare în mărime de $10 000;

# Acces la o rețea extinsă de persoane care gestionează cele mai de succes companii din Moldova;

# Mentorat din partea a peste 80 de specialiști locali și internaționali;

# Expertiză aprofundată în dezvoltarea afacerii;

Dacă vrei să faci parte din program, completează formularul de participare – https://bit.ly/3JAO7Lg

Pe lângă investiții financiare, sesiuni de mentorat, acces la o rețea extinsă de business, startup-urile vor beneficia și de consultanță mai amplă din partea echipei de mentori interni care este formată din Olga Melniciuc, Alexandru Lebedev și Traian Chivriga.

De asemenea, vei avea posibilitatea să interacționezi cu experți precum Eugen Boico, Anton Pahotin, Riccardo Fedeli, Polina Ceastuhina, Rusanda Davideanu, Tudor Plăcintă, Vitalii Petrosyan, Vlad Șuleanschi, Vladimir Balaban și mulți alții.

Mentorii din cadrul XY Accelerator IV vor oferi suport în 12 domenii, dintre care contabilitate, finanțe, investiții, marketing și digital marketing, branding, product development, customer success, etc.

Programul este destinat antreprenorilor care sunt în căutare de investiții financiare și mentorat pentru dezvoltarea afacerii.

Fiecare companie selectată în program va primi investiții financiare în valoare de $10000 din partea investitorilor privați din cadrul comunității BAM, pentru acoperirea costurilor salariale, marketing și alte operațiuni, mentorat și consultanță pentru dezvoltarea afacerii.

Desfășurarea programului va avea loc în perioada 10 martie – 10 iunie 2022, timp în care vei obține resursele necesare pentru a-ți dezvolta și scala afacerea.

În cadrul primelor 3 ediții ale programului, companiile Teleportravel, Floral Soul și KIDDO au obținut investiții financiare, mentorat din partea specialiștilor locali din diverse domenii și acces la sesiuni cu experți internaționali.

Pentru a participa la cea de-a patra ediție a programului XY Accelerator, este necesar să completezi formularul de înregistrare.

După completarea formularului de înregistrare, vei fi contactat de către partenerii programului, pentru a le oferi mai multe detalii despre compania pe care o dezvolți.

Aplicările sunt deschise până duminică, 20 februarie 2022.

Pentru a fi la curent cu toate actualizările despre program, accesează pagina de facebook.

XY Accelerator powered by Tekwill este realizat cu susținerea Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID) și a Suediei în cadrul Proiectului „Dezvoltarea Centrului de Excelență în Domeniul TIC”, cu suportul financiar al investitorilor locali și cu susținerea inițiativei Startup Moldova. Proiectul Tekwill sprijină livrarea programului de mentorat și consultanță în cadrul acceleratorului, iar susținerea financiară în numerar este acordată de investitorii locali.

#XY Accelerator IV #mentori #start-up #antreprenori #afacere

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.