Ultimele gloanțe ale Kremlinului împotriva Republicii Moldova! Exportul de mere și importul de gaz

Federația Rusă utilizează șantajul în adresa Republicii Moldova. În dependența economică de Rusia au mai rămas 2 vulnerabilități mari – dependența merelor de piața rusă și dependența la importurile de gaze naturale, explică economistul Stas Madan de la Expert Grup.

Kremlinul a decis ca în aceste luni să folosească aceste ultime gloanțe economice împotriva țării noastre. Mai întâi au decis blocarea exportului de fructe în luna august, iar în această perioadă duc un șantaj energetic împotriva țării, care a dus la faptul că în zilele viitoare am putea avea și unele deconectări la furnizarea energiei electrice.

Cum s-a ajuns aici cu energia electrică ca să înțeleagă toată lumea:

În afară de producerea internă, în ultimele luni Republica Moldova își asigura consumul de energie electrică în proporție de 70% de la Centrala de la Cuciurgan și de 30% prin importuri din Ucraina. După atacurile barbare rusești asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, Ucraina nu mai are posibilitatea ca în această perioadă să ne livreze energie electrică.

Având aceste circumstanțe, Rusia a considerat că acum ne poate pune la colț și destabiliza situația din țară, iar pentru aceasta au decis să ne livreze mai puține gaze naturale decât s-au obligat prin contract. Drept urmare, Centrala de la Cuciurgan, care produce energia electrică în baza gazului rusesc, a decis ca de luni (24 octombrie) să reducă livrările către malul drept de la 70 la 27% din total consum, iar din noiembrie doar 23% din consum dacă Gazprom va continua să nu-și onoreze angajamentele contractuale și să livreze doar în limita volumelor zilnice de 5,7 milioane m.c în loc de circa 10-11 milioane m.c cât este necesar pentru ambele maluri.

Ce facem mai departe și de unde vine acum „lumina”?

În primul rând, marele nostru noroc că nu stăm acum în întuneric este că în luna martie a acestui an Ucraina și Republica Moldova s-au conectat la sistemul de energie electrică european.

Astfel, după imposibilitatea Ucrainei de a ne mai livra energie electrică, pentru a compensa deficitul în ajutor a venit România care ne oferă 135 MW la un preț de 90 Euro MWh (cel mai mic preț posibil de pe piața de energie din România). După anunțul de reducere a Centralei de la Cuciurgan începând cu ziua de mâine, România crește livrările de energie către Republica Moldova de la 135 la 235 MW. Chiar dacă odată cu începerea sezonului de încălzire, capacitatea de generare a energiei electrice de pe piața internă va crește, oricum vom avea încă deficit de energie în orele de vârf de consum între orele 17:00 și 23:00.

De aceea este FOARTE IMPORTANT SĂ ECONOMISIM în această perioadă prin toate metodele posibile până se vor găsi surse suplimentare de livrare.

Important e să știm că nu suntem singuri. Uniunea Europeană a inițiat un Mecanism de Protecție Civilă pentru Ucraina și Republica Moldova. În această perioadă este critic ca să facem toate eforturile pentru a rămâne de partea lumii libere.

După ce trecem cu brio de această perioadă, inclusiv cu rezistența armatei ucrainene care ține eroic frontul departe de noi, Rusia nu va mai avea pârghii economice de a-și bate joc de noi așa cum a făcut-o din 2006 încoace – embargoul la vinuri (2006, 2013), embargoul la fructe și legume (2014), instituirea arbitrară și unilaterală de taxe vamale (2014) sau persecutarea migranților moldoveni în Rusia.

Va apărea în sfârșit oportunitatea de a ne dezvolta fără a sta mereu cu frica în sân că „fratele mai mare” vrea să ne mai umilească cumva.

PS: În acest an de Ziua Vinului am mers la Chateau Cojușna, o vinărie cochetă și frumoasă cu o colecție impresionantă de vinuri, care la moment exportă în mai multe țări ale lumii. Deși până în 2006 exporta doar în Rusia, acum vinăria nu exportă nici o sticlă de vin pe piața rusă, chiar dacă periodic în ultimii ani a existat interes de la unii imperatori de acolo. Am înțeles și de ce. Când a venit embargoul, compania avea stocuri de 12 milioane de sticle de vin în Rusia, care i-au fost pur și simplu distruse.

#gaz #Energie #export #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.