Ultimul mohican al socialiștilor a vizitat-o pe Domnica Manole. I-a înmânat o sesizare

Deputații din partidul Socialiștilor au mers din nou la Curtea Constituțională (CCM) unde au depus o sesizare prin care atacă decizia Parlamentului din data de 23 iunie prin care a fost prelungită starea de urgență. Deputatul PSRM Vasile Bolea, a ieșit în fața presei după depunerea actelor la Înalta Curte.

„Noi considerăm că această hotărâre a Parlamentului prin care s-a prelungit starea de urgență este în exces. Argumentele respective noi le-am adus atunci când s-a dezbătut acest proiect de hotărâre în plenul Parlamentului. Considerentele cu care a venit Guvernul privind solicitarea de prelingi starea de urgență noi considerăm că ele vin să restrângă drepturile în exces a cetățenilor”, a declarat deputatul Vasile Bolea, citat de realitatea.md.

„Din păcate Guvernul Republicii Moldova și Comisia Situații Excepționale nu a întreprins nici o măsură în vederea atenuării acelor consecințe, care au apărut ca urmare a creșterii prețurilor și a creșterii inflației de la noi din țară. Așteptăm deja ce decizie va lua Curtea Constituțională. Sperăm că această sesizare va fi de urgență examinată de plenul Curții Constituționale și deja când vom fi invitați în plen ne vom expune pe fiecare argument pe care l-am evocat în acea sesizare”, a mai precizat Bolea.

În data de 23 iunie Parlamentul a prelungit starea de urgență în Republica Moldova cu încă 45 de zile. Solicitarea Guvernului a fost susținută de deputații majorității parlamentare, în cadrul ședinței plenare a Legislativului, opoziția fiind împotriva acestei măsuri.

Amintim că, la data de 24 februarie curent, la propunerea Guvernului Parlamentul a declarat starea de urgență pe întreg teritoriul țării, ținând cont de pericolul iminent la adresa securității naționale provocat de războiul din Ucraina. Ulterior, tot la propunerea Guvernului, la 21 aprilie Parlamentul a dispus prelungirea stării de urgență pe o perioadă de 60 de zile, care a expirat 23 iunie.

#Bolea #sesozare #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.