Un business ucrainean prezent în Republica Moldova trece Prutul

Nova Poshta, cel mai mare operator poștal cu capital privat din Ucraina, a deschis primul oficiu poștal în România, în Capitală, și vrea să mai deschidă unul în țară până la finele anului, obiectivul pentru 2024 fiind deschiderea altor opt unități, în București, Brașov, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Pentru acest an, bugetul de investiții al companiei se ridică la 600.000 euro. Intrarea curierului ucrainean pe piața românească a fost anunțată de Profit.ro în martie 2023.

„Vrem să mai deschidem un oficiu poștal în România până la finele anului. De asemenea, vrem să deschidem un centru de sortare la Otopeni. Bugetul alocat investițiilor pentru acest an a fost stabilit pentru 600.000 euro. Investiția într-un oficiu poștal se ridică la 50.000 euro.

Pentru 2024, planurile Nova Poshta pentru România vizează deschiderea a patru noi oficii poștale în Capitală, plus câte unul în Brașov, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca.

Noi urmărim să conectăm afacerile din România cu afacerile din Ucraina și Republica Moldova. Politica de preț a companiei urmărește ca nivelul acestora să se încadreze în media pieței, să nu fie mai ridicat. Avem servicii pentru persoane fizice, dar vom adăuga în scurt timp și oferta pentru companii”, a anunțat Mihail Popovici, directorul general al Nova Poshta Global Ro, subsidiara locală a curierului din Ucraina.

Fondată în 2001 de Viaceslav Klimov și Volodimir Popereșniuk, Nova Poshta deține o rețea de peste 10.000 de sucursale în Ucraina, Republica Moldova și Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#business #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Bitcoin își prelungește scăderile și a revenit în zona de 87 000 de dolari, pe fondul deciziei Rezervei Federale a Statelor Unite (Fed) de a menține neschimbată dobânda de politică monetară, dar și al factorilor tehnici și geopolitici care apasă asupra piețelor.

După ce a testat fără succes rezistența din jurul nivelului de 90 500 de dolari, cea mai mare criptomonedă a schimbat direcția și a intrat din nou pe scădere, semnalând, potrivit analiștilor, riscul unei coborâri spre 85 000 de dolari. Evoluția vine într-un context în care dolarul american s-a întărit, iar investitorii s-au orientat masiv către materii prime, în special aur.

Aurul a atins noi maxime istorice, depășind pentru prima dată pragul de 5 600 de dolari uncia, în timp ce argintul a trecut de 120 de dolari. Cererea pentru metale prețioase este alimentată de incertitudini economice, tensiuni geopolitice și temeri legate de finanțele publice, ceea ce a redus interesul pentru active mai riscante, precum criptomonedele.

Decizia Fed de a păstra dobânzile neschimbate, după mai multe reduceri anul trecut, a fost anticipată de piețe. Totuși, mesajul de prudență privind inflația a susținut dolarul.

Analiștii subliniază că bitcoin se comportă în prezent mai degrabă ca un activ riscant, cu volatilitate ridicată, decât ca un refugiu împotriva deprecierii monedelor. Criptomoneda se află la aproximativ 30% sub maximul atins în toamnă și se mișcă într-un interval de consolidare, fără forța necesară pentru a sparge rezistențele importante.

Pe ansamblu, capitalizarea totală a pieței cripto a scăzut, iar majoritatea monedelor digitale mari au înregistrat pierderi. În paralel, în SUA continuă discuțiile privind reglementarea stablecoin-urilor, iar băncile avertizează asupra riscului ca sume uriașe din depozitele tradiționale să migreze către aceste active digitale, dacă vor fi permise dobânzi atractive.