Un business ucrainean prezent în Republica Moldova trece Prutul

Nova Poshta, cel mai mare operator poștal cu capital privat din Ucraina, a deschis primul oficiu poștal în România, în Capitală, și vrea să mai deschidă unul în țară până la finele anului, obiectivul pentru 2024 fiind deschiderea altor opt unități, în București, Brașov, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Pentru acest an, bugetul de investiții al companiei se ridică la 600.000 euro. Intrarea curierului ucrainean pe piața românească a fost anunțată de Profit.ro în martie 2023.

„Vrem să mai deschidem un oficiu poștal în România până la finele anului. De asemenea, vrem să deschidem un centru de sortare la Otopeni. Bugetul alocat investițiilor pentru acest an a fost stabilit pentru 600.000 euro. Investiția într-un oficiu poștal se ridică la 50.000 euro.

Pentru 2024, planurile Nova Poshta pentru România vizează deschiderea a patru noi oficii poștale în Capitală, plus câte unul în Brașov, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca.

Noi urmărim să conectăm afacerile din România cu afacerile din Ucraina și Republica Moldova. Politica de preț a companiei urmărește ca nivelul acestora să se încadreze în media pieței, să nu fie mai ridicat. Avem servicii pentru persoane fizice, dar vom adăuga în scurt timp și oferta pentru companii”, a anunțat Mihail Popovici, directorul general al Nova Poshta Global Ro, subsidiara locală a curierului din Ucraina.

Fondată în 2001 de Viaceslav Klimov și Volodimir Popereșniuk, Nova Poshta deține o rețea de peste 10.000 de sucursale în Ucraina, Republica Moldova și Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#business #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie