Un business ucrainean prezent în Republica Moldova trece Prutul

Nova Poshta, cel mai mare operator poștal cu capital privat din Ucraina, a deschis primul oficiu poștal în România, în Capitală, și vrea să mai deschidă unul în țară până la finele anului, obiectivul pentru 2024 fiind deschiderea altor opt unități, în București, Brașov, Iași, Timișoara și Cluj-Napoca. Pentru acest an, bugetul de investiții al companiei se ridică la 600.000 euro. Intrarea curierului ucrainean pe piața românească a fost anunțată de Profit.ro în martie 2023.

„Vrem să mai deschidem un oficiu poștal în România până la finele anului. De asemenea, vrem să deschidem un centru de sortare la Otopeni. Bugetul alocat investițiilor pentru acest an a fost stabilit pentru 600.000 euro. Investiția într-un oficiu poștal se ridică la 50.000 euro.

Pentru 2024, planurile Nova Poshta pentru România vizează deschiderea a patru noi oficii poștale în Capitală, plus câte unul în Brașov, Timișoara, Iași și Cluj-Napoca.

Noi urmărim să conectăm afacerile din România cu afacerile din Ucraina și Republica Moldova. Politica de preț a companiei urmărește ca nivelul acestora să se încadreze în media pieței, să nu fie mai ridicat. Avem servicii pentru persoane fizice, dar vom adăuga în scurt timp și oferta pentru companii”, a anunțat Mihail Popovici, directorul general al Nova Poshta Global Ro, subsidiara locală a curierului din Ucraina.

Fondată în 2001 de Viaceslav Klimov și Volodimir Popereșniuk, Nova Poshta deține o rețea de peste 10.000 de sucursale în Ucraina, Republica Moldova și Polonia.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM

#business #Ucraina #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.