Cazul omului de afaceri din Moldova, Aleksandr Okulov a ajuns în atenţia presei franceze

Cazul omului de afaceri din Moldova, Aleksandr Okulov a ajuns în atenţia presei franceze. Presa se referă la situaţia în care a ajuns omul de afaceri după sancţionarea sa de către Departamentul de Stat al SUA pe data de 20 aprilie 2022 pentru că a facilitat eludarea măsurilor luate de SUA, dar şi la ceea ce a urmat după sancţiunile și americane, scrie Radiofrance.fr și nouvelobs.com.

Presa scrie că, înainte de a fi sancţionat, omul de afaceri ar fi intrat în atenţia serviciilor speciale franceze. Potrivit sursei, la o revenire în Franţa din Republica Centralafricană, unde negociase cu autorităţile locale livrarea de medicamente, a fost abordat, la aeroport, de doi colaboratori ai securităţii franceze, care s-au interesat de legăturile sale cu oameni de afaceri ruşi. Publicaţia sugerează că omului de afaceri i s-ar fi propus şi o anume colaborare cu securitatea franceză.

Sursa notează că, ulterior, aceeaşi doi agenţi din aeroport s-ar fi deplasat în Republica Moldova, unde au făcut o nouă tentativă de a-l racola, dar, deoarece şi aceasta a eşuat, omul de afaceri ar fi primit un anume avertisment sub formă de șantaj, care ulterior s-ar fi materializat prin includerea sa în lista celor sancţionaţi.

Publicatia in detaliu redă acțiunile celor doi agenți în Franța, cât și pe teritoriul RM. Totodată publicația ar fi făcut demersuri către serviciile franceze și departamentul trezoreriei de stat pentru a afla ce a stat de fapt la baza sancționării, dar au rămas făra răspuns.

Acum omul de afaceri se confruntă cu mari probleme de business, având de suferit atât companiile sale din Moldova, cât şi cele din România. În prezent, el s-ar afla în Dubai.

Chiar şi după includerea sa în lista celor sancţionaţi, omul de afaceri a fost abordat. În context este invocat numele unui businessman francez, cu care el deja a întrerupt orice contact.

Pe 25 octombrie 2022, Alexandr Okulov a depus o plângere penală Procurorului Republicii Franceze la tribunalul din Paris pentru „hărțuire, șantaj și denunț calomnios”, împotriva agenților de securitate și a statului francez.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#businessman #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Șapte petroliere cu țiței non-rusesc au fost contractate de compania petrolieră slovacă Slovnaft, parte a grupului ungar MOL Group, pentru a asigura aprovizionarea rafinăriei din Bratislava după oprirea livrărilor de petrol rusesc prin conducta „Druzhba”.

Anunțul a fost făcut de directorul general al Slovnaft, Gabriel Szabo, care a precizat că încărcăturile provin din Arabia Saudită, Kazahstan, Norvegia și Libia. Petrolul va fi livrat în portul croat Omišalj și transportat ulterior prin conducta „Adria”, în baza unui contract încheiat cu operatorul croat JANAF.

Decizia vine după ce Ucraina a oprit, la 27 ianuarie, tranzitul petrolului rusesc prin conducta „Druzhba”, invocând avarii provocate de atacuri rusești. În urma întreruperii, rafinăriile grupului MOL din Ungaria și Slovacia – ultimele din Uniunea Europeană care mai primeau țiței rusesc prin această rută și beneficiau de derogare de la embargoul european – s-au confruntat cu dificultăți majore de aprovizionare.

Potrivit conducerii Slovnaft, livrările alternative vor permite reluarea activității la capacitate maximă a rafinăriei din Bratislava începând cu luna aprilie. Până atunci, instalația va funcționa la capacitate redusă, folosind petrol din rezervele strategice ale Slovaciei. Guvernul slovac a aprobat deja un împrumut de 250.000 de tone din rezerva de stat pentru a menține operațiunile în următoarea perioadă.

Situația a generat tensiuni politice. Premierul ungar Viktor Orban a acuzat Ucraina de „șantaj”, susținând că oprirea fluxurilor obligă Ungaria să recurgă la rezervele strategice. La rândul său, premierul slovac Robert Fico a declarat că, dacă blocajul are motive politice, acesta ar putea afecta sprijinul Bratislavei pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Autoritățile de la Kiev resping acuzațiile. Un purtător de cuvânt al Ministerului de Externe ucrainean a afirmat că întreruperea a fost cauzată de un atac cu drone rusești asupra infrastructurii și a subliniat că Ucraina rămâne „un stat de tranzit de încredere”.

În paralel, Ungaria și Slovacia au solicitat Comisiei Europene să analizeze posibilitatea utilizării unei rute maritime alternative pentru achiziția de petrol rusesc, în cazul în care livrările prin conducte nu pot fi reluate. Ministerul Economiei din Croația a transmis însă că sistemul său de conducte poate transporta volume suplimentare doar dacă petrolul nu este de origine rusă.

Slovnaft exportă carburanți în mai multe state vecine, inclusiv Cehia, Ungaria și Ucraina, iar reducerea temporară a exporturilor este una dintre măsurile luate pentru a proteja piața internă în contextul crizei de aprovizionare.