Cazul omului de afaceri din Moldova, Aleksandr Okulov a ajuns în atenţia presei franceze

Cazul omului de afaceri din Moldova, Aleksandr Okulov a ajuns în atenţia presei franceze. Presa se referă la situaţia în care a ajuns omul de afaceri după sancţionarea sa de către Departamentul de Stat al SUA pe data de 20 aprilie 2022 pentru că a facilitat eludarea măsurilor luate de SUA, dar şi la ceea ce a urmat după sancţiunile și americane, scrie Radiofrance.fr și nouvelobs.com.

Presa scrie că, înainte de a fi sancţionat, omul de afaceri ar fi intrat în atenţia serviciilor speciale franceze. Potrivit sursei, la o revenire în Franţa din Republica Centralafricană, unde negociase cu autorităţile locale livrarea de medicamente, a fost abordat, la aeroport, de doi colaboratori ai securităţii franceze, care s-au interesat de legăturile sale cu oameni de afaceri ruşi. Publicaţia sugerează că omului de afaceri i s-ar fi propus şi o anume colaborare cu securitatea franceză.

Sursa notează că, ulterior, aceeaşi doi agenţi din aeroport s-ar fi deplasat în Republica Moldova, unde au făcut o nouă tentativă de a-l racola, dar, deoarece şi aceasta a eşuat, omul de afaceri ar fi primit un anume avertisment sub formă de șantaj, care ulterior s-ar fi materializat prin includerea sa în lista celor sancţionaţi.

Publicatia in detaliu redă acțiunile celor doi agenți în Franța, cât și pe teritoriul RM. Totodată publicația ar fi făcut demersuri către serviciile franceze și departamentul trezoreriei de stat pentru a afla ce a stat de fapt la baza sancționării, dar au rămas făra răspuns.

Acum omul de afaceri se confruntă cu mari probleme de business, având de suferit atât companiile sale din Moldova, cât şi cele din România. În prezent, el s-ar afla în Dubai.

Chiar şi după includerea sa în lista celor sancţionaţi, omul de afaceri a fost abordat. În context este invocat numele unui businessman francez, cu care el deja a întrerupt orice contact.

Pe 25 octombrie 2022, Alexandr Okulov a depus o plângere penală Procurorului Republicii Franceze la tribunalul din Paris pentru „hărțuire, șantaj și denunț calomnios”, împotriva agenților de securitate și a statului francez.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#businessman #sanctiuni #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În ianuarie–octombrie 2025, deficitul balanței comerciale a ajuns la 5,8 miliarde de dolari, în creștere cu 30,3% față de aceeași perioadă din 2024, un salt de 1,35 miliarde de dolari într-un singur an, arată datele Biroului Național de Statistică.

Deși octombrie 2025 s-a atestat o majorare a exporturilor, până la 409,2 milioane dolari (+23,7% față de octombrie 2024), importurile au crescut și mai mult și au atins 995,5 milioane dolari (+25,7%). Rezultatul, un deficit lunar de 586,3 milioane dolari, cu peste 125 milioane dolari mai mare decât acum un an.

Pe ansamblu, în primele zece luni ale anului, exporturile au crescut modest, cu doar 2,9%, până la 3,04 miliarde dolari, în timp ce importurile au explodat cu 19,4%, la 8,84 miliarde dolari. Practic, economia Moldovei importă de aproape trei ori mai mult decât exportă, iar gradul de acoperire a importurilor cu exporturi a coborât la 34,3%, cu 5,5 puncte procentuale mai puțin decât anul trecut.

O altă discrepanță apare în relația cu Uniunea Europeană. Deși 68,2% din exporturi merg spre UE, balanța comercială cu blocul comunitar s-a încheiat cu un deficit uriaș de 2,7 miliarde dolari, cu peste 1 miliard de dolari mai mare decât în 2024. Cu alte cuvinte, Moldova exportă mai mult spre UE, dar importă și mai accelerat.

Exporturile sunt dominate de semințe oleaginoase, cereale, legume, îmbrăcăminte și cablaje, în timp ce importurile sunt conduse de energie, gaze, carburanți, vehicule, mașini și echipamente industriale. Doar importurile de energie electrică au crescut de 4,7 ori, iar cele de gaz – de 2,3 ori, pe fondul majorării livrărilor din România, Croația și Ucraina.

În același timp, unele piețe tradiționale se prăbușesc. De exemplu, exporturile către Egipt au scăzut cu 99,6%, către Polonia cu 35,7%, SUA cu 43,6%, Germania cu 20,3% și Federația Rusă cu 11,4% și au redus 9% din potențialul de creștere al livrărilor de mărfuri și produse în străinătate.