Un fiscalist a ajuns pe mâna CNA! Este bănuit de îmbogățire ilicită

Un fost șef de direcție din cadrul Serviciului Fiscal de Stat este cercetat de ofițerii CNA și procurorii anticorupție, într-un dosar de îmbogățire ilicită. Potrivit informațiilor, este bănuit de deținerea unor bunuri, care depășesc substanțial mijloacele declarate și fals în declarații manifestate prin neincluderea intenționată a unor date în declarațiile de avere și interese personale.

Conform anchetei, funcționarul ar fi obținut, în perioada exercitării funcției publice, împreună cu membrii familiei, bunuri mobile și imobile, deținute inclusiv prin intermediul terților sau părinților, ale căror valoare depășește substanțial veniturile obținute licit.

Astfel, în perioada 2014-2021, veniturile declarate ale bănuitului și ale membrilor familiei acestuia, formate din salarii, dobânzi, alocații sociale, vânzări de imobile sau bunuri mobile, au constituit circa 2,2 milioane de lei. Analizând declarațiile de avere și interese personale ale familiei funcționarului, organul de urmărire penală a stabilit o diferență substanțială, între veniturile declarate și cele deținute de facto.

În urma investigațiilor, s-a constatat că, în perioada menționată, mama bănuitului ar fi dobândit bunuri imobile, printre care un apartament, o casă de locuit și trei construcții accesorii, în valoare de peste 3 milioane de lei. Potrivit bazelor de date oficiale, femeia nu a înregistrat venituri impozabile în perioada 2015-2021. Astfel, diferența dintre valoarea bunurilor declarate și veniturile nejustificate obținute de funcționar și membrii familiei acestuia constituie aproximativ 4 milioane de lei (3.913.372 lei).

#imbogatire ilicita #SFS #avere #CNA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor a publicat proiectul bugetului de stat pentru 2026, construit pe o creștere economică de 2,4% și un PIB nominal estimat la 377,2 miliarde lei. Veniturile bugetului public național ar urma să urce cu 7,3%, cheltuielile cu 9%, iar deficitul să atingă 5,7% din PIB, în contextul accelerării investițiilor și al reformelor din Planul de Creștere susținut de UE.

Guvernul mizează pe datorie nouă și pe creșterea costurilor cu dobânzile pentru a susține bugetul din 2026. Serviciul datoriei urcă cu 43,3%, până la 6,166,7 mil. lei (1,6% din PIB), iar presiunea vine din dobânzile la datoria internă (salt de la 2,486,3 la 4,118,9 mil. lei).

La capitolul finanțare, Finanțele mizează pe intrări de împrumuturi externe de 17,259,6 mil. lei, dintre care 11,366,4 mil. lei direct pentru susținerea bugetului, restul pentru proiecte, în timp ce rambursările externe sunt planificate la 4,254,5 mil. lei. Principalii creditori prognozați: UE (6,309,0 mil. lei), Banca Mondială (5,076,6 mil. lei), AFD (2,042,3 mil. lei), BERD (1,935,1 mil. lei) și BEI (1,408,9 mil. lei).

Cheltuielile curente rămân la niveluul de 89,6% din total în 2026 (adică 138,832,1 mil. lei, +9,339,8 mil. vs. 2025 precizat). Cheltuielile de personal sunt proiectate la 32,795,5 mil. lei, alimentate inclusiv de majorarea valorii de referință în sistemul de salarizare bugetar de la 2.200 la 2.400 lei din ianuarie.

Expunerea prin garanțiile de stat urcă, la 31 decembrie 2026, până la 8,897,4 mil. lei. Plafonul programului „Prima Casă” se majorează la 5,500,0 mil. lei (de la 4,900,0 mil. în 2025), în timp ce garanțiile externe însumează 3,397,4 mil. lei.

Pe datoria internă, nota de fundamentare estimează 63,066,4 mil. lei la finele lui 2026 (16,7% din PIB), iar pentru 2027–2028 se anticipează creșteri suplimentare ale stocului, semn că presiunea pe finanțarea prin VMS va continua și după 2026.