Un hotel de 5 STELE din Bucureşti îşi schimbă numele. Compania va investi 21 milioane euro pentru renovare

08 Dec. 2021, 17:42
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  MD Bani
08 Dec. 2021, 17:42 // Bani și Afaceri //  MD Bani

Hotelul InterContinental Bucureşti îşi schimbă numele în Grand Hotel Bucharest de la 1 ianuarie 2022, ca urmare a încheierii contractului de management între proprietarul hotelului, Compania Hotelieră InterContinental România SA, şi IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental.

Hotelul de cinci stele va intra în renovare, iar Compania Hotelieră InterContinental România va investi 21 milioane euro, lucrări ce se vor încheia în 2024.

„Pe perioada lucrărilor de renovare hotelul nu se va închide decât parţial şi îşi va continua activitatea. Sursele de finanţare sunt surse proprii ale companiei, este posibil să accesăm şi credit bancar. Ultimele lucrări de renovare s-au făcut în 2008”, a declarat miercuri pentru News.ro Lucian Marinescu, membru în Consiliul de Administraţie al companiei.

Compania Hotelieră InterContinental România fost înfiinţată în 10 decembrie 1996. Este listată pe piaţa Rasdaq a BVB şi are un capital de 83,35 milioane lei, divizat în 833,5 milioane de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1 lei. În 2020, compania a raportat o cifră de afaceri de 12.781.270 lei şi are 79 de angajaţi.

„Hotelul îşi va continua activitatea şi va oferi mai departe oaspeţilor săi aceleaşi servicii hoteliere de înaltă calitate ca şi până acum, în concordanţă cu poziţia şi reputaţia pe care le deţine în peisajul hotelier autohton. Totodată, proprietatea va intra într-un amplu proiect de renovare şi modernizare. Acest proces are în vedere aducerea proprietăţii la cele mai noi standarde hoteliere pentru a răspunde exigenţelor actuale ale oaspeţilor. Îmbunătăţirile vor viza creşterea nivelului calităţii experienţelor oaspeţilor, îmbunătăţirea structurii de servicii oferite şi alinierea la trendurile internaţionale de design şi ospitalitate”, anunţă compania.

Hotelul de 5 stele aflat la km 0 al Capitalei are 22 de etaje, 257 de camere şi apartamente, un Club Lounge la etajul 21, un centru de SPA cu piscină interioară la etajul 22, două restaurante şi peste 1.500 de metri pătraţi de spaţii pentru conferinţe.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!