Un hotel de 5 STELE din Bucureşti îşi schimbă numele. Compania va investi 21 milioane euro pentru renovare

Hotelul InterContinental Bucureşti îşi schimbă numele în Grand Hotel Bucharest de la 1 ianuarie 2022, ca urmare a încheierii contractului de management între proprietarul hotelului, Compania Hotelieră InterContinental România SA, şi IHG Hotel & Resorts, proprietarul mărcii InterContinental.

Hotelul de cinci stele va intra în renovare, iar Compania Hotelieră InterContinental România va investi 21 milioane euro, lucrări ce se vor încheia în 2024.

„Pe perioada lucrărilor de renovare hotelul nu se va închide decât parţial şi îşi va continua activitatea. Sursele de finanţare sunt surse proprii ale companiei, este posibil să accesăm şi credit bancar. Ultimele lucrări de renovare s-au făcut în 2008”, a declarat miercuri pentru News.ro Lucian Marinescu, membru în Consiliul de Administraţie al companiei.

Compania Hotelieră InterContinental România fost înfiinţată în 10 decembrie 1996. Este listată pe piaţa Rasdaq a BVB şi are un capital de 83,35 milioane lei, divizat în 833,5 milioane de acţiuni, cu o valoare nominală de 0,1 lei. În 2020, compania a raportat o cifră de afaceri de 12.781.270 lei şi are 79 de angajaţi.

„Hotelul îşi va continua activitatea şi va oferi mai departe oaspeţilor săi aceleaşi servicii hoteliere de înaltă calitate ca şi până acum, în concordanţă cu poziţia şi reputaţia pe care le deţine în peisajul hotelier autohton. Totodată, proprietatea va intra într-un amplu proiect de renovare şi modernizare. Acest proces are în vedere aducerea proprietăţii la cele mai noi standarde hoteliere pentru a răspunde exigenţelor actuale ale oaspeţilor. Îmbunătăţirile vor viza creşterea nivelului calităţii experienţelor oaspeţilor, îmbunătăţirea structurii de servicii oferite şi alinierea la trendurile internaţionale de design şi ospitalitate”, anunţă compania.

Hotelul de 5 stele aflat la km 0 al Capitalei are 22 de etaje, 257 de camere şi apartamente, un Club Lounge la etajul 21, un centru de SPA cu piscină interioară la etajul 22, două restaurante şi peste 1.500 de metri pătraţi de spaţii pentru conferinţe.

#hotel de 5 stele #București #renovare #nume

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Italia continuă să atragă atenția lumii cu ofertele sale spectaculoase de case la prețul de un euro, dar în spatele acestor anunțuri se ascund costuri uriașe, birocrație sufocantă și lipsa infrastructurii. Deși ideea pare ideală pentru cei care visează la o casă în Toscana sau Sardinia, realitatea este mult mai complicată, arată o analiză realizată de Meduza, Politico și Financial Times.

Italia trece prin cea mai gravă criză demografică din istorie, cu o scădere constantă a populației de peste 16 ani. Rata natalității se află la un nivel minim istoric, iar tinerii educați părăsesc țara în căutarea unor salarii mai bune în alte state europene. Premierul Giorgia Meloni a aprobat un plan de 500.000 de vize pentru muncitori extracomunitari, pentru a compensa lipsa forței de muncă din agricultură și turism. Satele din Sardinia și din sudul Italiei sunt cele mai afectate: școlile și spitalele se închid, magazinele dispar, iar în multe localități singura sursă de venit a rămas turismul sezonier.

Programul „Case pentru un euro” a fost lansat de mai multe comune italiene pentru a repopula zonele depopulate. În teorie, oricine poate cumpăra o casă cu un euro, dar în realitate costurile de renovare pot ajunge la 200.000–600.000 de euro. Majoritatea caselor scoase la vânzare se află în stare avansată de degradare, fără acoperiș, apă sau electricitate. Autoritățile impun cumpărătorilor să restaureze imobilul în termene scurte, iar neîndeplinirea obligațiilor duce la pierderea banilor și la anularea tranzacției. În plus, un euro este doar prețul de pornire la licitație, iar în unele cazuri ofertele finale pornesc de la 6.000 de euro. Cumpărătorii trebuie să depună și un depozit de garanție, care nu este returnat dacă lucrările nu sunt finalizate.

Pentru străini, situația este și mai complicată: achiziția unei case nu oferă drept de rezidență în Italia sau în Uniunea Europeană. După victoria lui Donald Trump în SUA, comuna Ollolai din Sardinia a lansat o campanie pentru atragerea americanilor, promițând o viață liniștită „pe insula paradisului”. Un an mai târziu, niciun imobil nu fusese vândut. Între 2018 și 2024, doar zece case din Ollolai au fost cumpărate și restaurate. Localnicii sperau la un val de nomazi digitali și artiști, însă puțini s-au încumetat să investească zeci de mii de euro într-un sat fără infrastructură.

Există însă și povești cu final fericit. Fotografa spaniolă Ivo Rovira a cumpărat un imobil în Sardinia, l-a restaurat și a deschis un mic restaurant local. „Nu ne simțim turiști, ci armunjini adevărați”, spune ea. Americanii Tam și Gary Holm din Los Angeles au reușit să cumpere o casă în Sicilia după mai multe încercări, investind în total 160.000 de euro. „M-am îndrăgostit de oamenii de aici. Sunt prietenoși, ospitalieri, și orașul, deși mic, e plin de viață”, a declarat Holm pentru Business Insider.

Deși programul a atras atenția internațională, infrastructura precară, birocrația și costurile ascunse continuă să-i descurajeze pe cumpărători. Economiștii avertizează că depopularea satelor italiene riscă să provoace un nou val de criză economică în regiunile rurale, iar fără investiții serioase, nici măcar casele de un euro nu mai pot salva satele care dispar.