Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni un vis îndepărtat pentru mulţi: Producătorul se focusează pe clienții bogaţi

Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni în curând un vis îndepărtat pentru mulţi, cu excepţia celor mai înstăriţi, scrie Bloomberg. Preţul mediu al unui Mercedes a ajuns la aproximativ 72.900 de euro (76.590 de dolari) anul trecut – o creştere de 43% faţă de nivelurile din 2019. Acest lucru se potriveşte cu migrarea strategiei constructorului auto spre segmentul superior de piaţă, concentrându-se pe modelele de top, cum ar fi sedanul S-Class, pentru a susţine profiturile.

Compania a lucrat pe bază de cerere după ce lipsa cipurilor a redus producţia drastic anul trecut.

Mercedes anunţă că majorează preţurile chiar şi pentru modelele entry-level, cum ar fi hatchback-ul A-Class. Şoferii nu vor mai putea renunţa la prea multe dotări care înainte erau extra-opţiuni şi vor fi obligaţi să cumpere aproape exclusiv versiuni de top ale modelelor.

Mercedes nu este singurul producător auto care adoptă această strategie de creştere de preţuri. În întreaga lume, producătorii culeg beneficiile vânzării unor maşini mai puţine, dar mai scumpe. În SUA, plăţile lunare medii pentru o maşină nouă aproape s-au dublat de la sfârşitul anului 2019. Şi cum vehiculele electrice tind să coste mai mult decât o maşină medie cu motor cu combustie, trecerea la vehiculele electrice ar putea agrava şi mai mult criza de accesibilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vnizari #lux #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.