Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni un vis îndepărtat pentru mulţi: Producătorul se focusează pe clienții bogaţi

Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni în curând un vis îndepărtat pentru mulţi, cu excepţia celor mai înstăriţi, scrie Bloomberg. Preţul mediu al unui Mercedes a ajuns la aproximativ 72.900 de euro (76.590 de dolari) anul trecut – o creştere de 43% faţă de nivelurile din 2019. Acest lucru se potriveşte cu migrarea strategiei constructorului auto spre segmentul superior de piaţă, concentrându-se pe modelele de top, cum ar fi sedanul S-Class, pentru a susţine profiturile.

Compania a lucrat pe bază de cerere după ce lipsa cipurilor a redus producţia drastic anul trecut.

Mercedes anunţă că majorează preţurile chiar şi pentru modelele entry-level, cum ar fi hatchback-ul A-Class. Şoferii nu vor mai putea renunţa la prea multe dotări care înainte erau extra-opţiuni şi vor fi obligaţi să cumpere aproape exclusiv versiuni de top ale modelelor.

Mercedes nu este singurul producător auto care adoptă această strategie de creştere de preţuri. În întreaga lume, producătorii culeg beneficiile vânzării unor maşini mai puţine, dar mai scumpe. În SUA, plăţile lunare medii pentru o maşină nouă aproape s-au dublat de la sfârşitul anului 2019. Şi cum vehiculele electrice tind să coste mai mult decât o maşină medie cu motor cu combustie, trecerea la vehiculele electrice ar putea agrava şi mai mult criza de accesibilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vnizari #lux #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.