Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni un vis îndepărtat pentru mulţi: Producătorul se focusează pe clienții bogaţi

Un Mercedes-Benz nou ar putea deveni în curând un vis îndepărtat pentru mulţi, cu excepţia celor mai înstăriţi, scrie Bloomberg. Preţul mediu al unui Mercedes a ajuns la aproximativ 72.900 de euro (76.590 de dolari) anul trecut – o creştere de 43% faţă de nivelurile din 2019. Acest lucru se potriveşte cu migrarea strategiei constructorului auto spre segmentul superior de piaţă, concentrându-se pe modelele de top, cum ar fi sedanul S-Class, pentru a susţine profiturile.

Compania a lucrat pe bază de cerere după ce lipsa cipurilor a redus producţia drastic anul trecut.

Mercedes anunţă că majorează preţurile chiar şi pentru modelele entry-level, cum ar fi hatchback-ul A-Class. Şoferii nu vor mai putea renunţa la prea multe dotări care înainte erau extra-opţiuni şi vor fi obligaţi să cumpere aproape exclusiv versiuni de top ale modelelor.

Mercedes nu este singurul producător auto care adoptă această strategie de creştere de preţuri. În întreaga lume, producătorii culeg beneficiile vânzării unor maşini mai puţine, dar mai scumpe. În SUA, plăţile lunare medii pentru o maşină nouă aproape s-au dublat de la sfârşitul anului 2019. Şi cum vehiculele electrice tind să coste mai mult decât o maşină medie cu motor cu combustie, trecerea la vehiculele electrice ar putea agrava şi mai mult criza de accesibilitate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#vnizari #lux #Mercedes

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.

#linie #curent #Energie