Un nou complex turistic va apărea în Delta Dunării. Mohammad Murad: Vreau să transform Delta în Maldive

În Delta Dunării va apărea un nou complex turistic, creat de investitorul Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori din domeniul turistic.

Murad spune că întotdeauna a văzut un Maldive în Deltă. Acesta intenționează să ridice un complex turistic în regiune, despre care nu a dezvăluit încă foarte multe detalii, scrie Wall Street.ro.

”Delta Dunării este un loc aparte. Vorbim despre un complex turistic pe orizontală, am chiar azi ședința pentru aprobarea sa. Este un proiect în care vor fi investiți, în total, circa 15 milioane de euro (șapte, în prima fază)”, a mărturisit Murad pentru Wall Street.

Proiectul ar urma să fie finalizat în următorii doi ani.

Murad critică vehement statul român și lipsa de interes a acestuia, descriindu-l un simplu colector de taxe. În plus, investitorul propune și o dezbatere între mediul public și privat, prin care să fie comparate implicațiile, dar și salariile celor angajați în cele două sectoare.

„Am băgat miliarde în statul român prin investiții, taxe și impozite. Statul a rămas un observator și un colector de taxe”, a subliniat investitorul.

Cine este Mohammad Murad

Mohammad Murad a venit în România la vârsta de 17 ani, cu gândul să studieze medicina. A început la Iași, după care s-a mutat la București. A intrat în mediul de afaceri în 1991, începând în domeniul alimentar, iar în 1992 a deschis primul magazin SpringTime. După anii 2000, cele mai multe investiții făcute de Mohammad Murad au fost orientate nu doar către industria hotelieră, ci și către zona imobiliară.

În 2002, Murad a înființat compania Triumf Construct, după ce înainte cu doi ani demarase deja construcția de locuințe din zona Șisești, în nordul Capitalei. În perioada 2002-2003, a făcut și primele apartamente turistice de pe malul Mării Negre, situate în complexul Coral Beach din zona Năvodari–Mamaia Nord. În 2005 și-a direcționat afacerile din industria hotelieră și către București, unde a inaugurat Phoenicia Grand Hotel, din apropierea aeroportului Băneasa, în nordul Capitalei, urmat, în 2009, de Phoenicia Aparthotel, în zona rezidențială Băneasa.

Pe fondul crizei din 2008 a apărut Phoenicia Holiday Resort, care avea 420 de apartamente, fiind transformat în hotel de patru stele. Astfel, complexul hotelier Phoenicia de pe litoral a fost extins cu noi construcții: Phoenicia Luxury (2014), cu 180 de camere și apartamente, catalogat la patru stele plus, și Phoenicia Royal (2017), cu 144 de spații de cazare, clasificate la cinci stele.

Nu în ultimul rând, investitorul va renova Complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, cumpărat în 2016 de la omul de afaceri Josef Goschy, care a fost reintrodus în circuitul turistic în iunie 2020.

#delta dunarii #mohamed murad #Maldive #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Europeană a decis să includă Rusia în lista neagră a jurisdicțiilor cu risc ridicat de spălare a banilor și finanțare a terorismului, transmite Politico, citat de RBK, care a consultat un document anexă la registrul oficial al UE. Deși pe site-ul Comisiei lista nu a fost încă actualizată, ultima versiune datează din august și nu conține Rusia, decizia politică a fost deja luată, potrivit publicației.

Este pentru prima dată când UE acționează independent de FATF (Financial Action Task Force), organismul internațional care elaborează standardele globale în domeniul combaterii spălării banilor. În mod obișnuit, listele UE reflectă fidel listele FATF.

În 2023, FATF a suspendat calitatea Rusiei de membru, însă a refuzat să o includă în lista gri sau lista neagră, în ciuda solicitărilor Ucrainei. China, India, Arabia Saudită și Africa de Sud s-au opus atunci sancționării suplimentare a Moscovei. Acum însă Comisia Europeană merge pe cont propriu și introduce Rusia direct pe lista neagră.

Includerea pe lista neagră obligă instituțiile financiare din UE să aplice controale mult mai stricte asupra tuturor tranzacțiilor care au legătură cu Rusia. Băncile care nu au introdus măsuri suplimentare de verificare vor fi obligate să o facă acum, crescând costurile și dificultatea oricărei operațiuni financiare cu entități ruse.

Decizia reprezintă o nouă formă de presiune financiară asupra Moscovei, asemănătoare cu sancțiunile economice tradiționale, deoarece clasificarea ridică nivelul de risc perceput al tuturor tranzacțiilor rusești.

În iunie 2024, Financial Times relata că UE analiza varianta de a plasa Rusia pe lista gri a jurisdicțiilor cu regim slab de prevenire a spălării banilor. Atunci, oficialii Comisiei Europene confirmau că analizează opțiunea, iar majoritatea eurodeputaților se pronunțaseră în favoarea ei.

Pe lista neagră FATF se află în prezent Coreea de Nord, Iran și Myanmar. Lista gri include 21 de țări, printre care Bulgaria, Yemen, Mali, Siria, Filipine și Monaco.

Rusia a susținut în mod repetat că respectă standardele internaționale. În octombrie 2024, Rosfinmonitoring afirma că țara își îndeplinește „cu bună credință” angajamentele în domeniul combaterii spălării banilor.

Totuși, evaluările FATF indicau în acel an un nivel de „conformitate parțială” la una dintre recomandări, problemă atribuită de autoritățile ruse „reglementării insuficiente a pieței criptomonedelor”. Între timp, Moscova a adoptat două legi federale privind circulația activelor digitale.

Decizia Comisiei Europene marchează o escaladare simbolică și practică în izolarea financiară a Rusiei, într-un moment în care UE caută mijloace suplimentare de a limita capacitatea Moscovei de a finanța războiul din Ucraina.