Un nou complex turistic va apărea în Delta Dunării. Mohammad Murad: Vreau să transform Delta în Maldive

În Delta Dunării va apărea un nou complex turistic, creat de investitorul Mohammad Murad, unul dintre cei mai mari investitori din domeniul turistic.

Murad spune că întotdeauna a văzut un Maldive în Deltă. Acesta intenționează să ridice un complex turistic în regiune, despre care nu a dezvăluit încă foarte multe detalii, scrie Wall Street.ro.

”Delta Dunării este un loc aparte. Vorbim despre un complex turistic pe orizontală, am chiar azi ședința pentru aprobarea sa. Este un proiect în care vor fi investiți, în total, circa 15 milioane de euro (șapte, în prima fază)”, a mărturisit Murad pentru Wall Street.

Proiectul ar urma să fie finalizat în următorii doi ani.

Murad critică vehement statul român și lipsa de interes a acestuia, descriindu-l un simplu colector de taxe. În plus, investitorul propune și o dezbatere între mediul public și privat, prin care să fie comparate implicațiile, dar și salariile celor angajați în cele două sectoare.

„Am băgat miliarde în statul român prin investiții, taxe și impozite. Statul a rămas un observator și un colector de taxe”, a subliniat investitorul.

Cine este Mohammad Murad

Mohammad Murad a venit în România la vârsta de 17 ani, cu gândul să studieze medicina. A început la Iași, după care s-a mutat la București. A intrat în mediul de afaceri în 1991, începând în domeniul alimentar, iar în 1992 a deschis primul magazin SpringTime. După anii 2000, cele mai multe investiții făcute de Mohammad Murad au fost orientate nu doar către industria hotelieră, ci și către zona imobiliară.

În 2002, Murad a înființat compania Triumf Construct, după ce înainte cu doi ani demarase deja construcția de locuințe din zona Șisești, în nordul Capitalei. În perioada 2002-2003, a făcut și primele apartamente turistice de pe malul Mării Negre, situate în complexul Coral Beach din zona Năvodari–Mamaia Nord. În 2005 și-a direcționat afacerile din industria hotelieră și către București, unde a inaugurat Phoenicia Grand Hotel, din apropierea aeroportului Băneasa, în nordul Capitalei, urmat, în 2009, de Phoenicia Aparthotel, în zona rezidențială Băneasa.

Pe fondul crizei din 2008 a apărut Phoenicia Holiday Resort, care avea 420 de apartamente, fiind transformat în hotel de patru stele. Astfel, complexul hotelier Phoenicia de pe litoral a fost extins cu noi construcții: Phoenicia Luxury (2014), cu 180 de camere și apartamente, catalogat la patru stele plus, și Phoenicia Royal (2017), cu 144 de spații de cazare, clasificate la cinci stele.

Nu în ultimul rând, investitorul va renova Complexul Amfiteatru-Panoramic-Belvedere din Olimp, cumpărat în 2016 de la omul de afaceri Josef Goschy, care a fost reintrodus în circuitul turistic în iunie 2020.

#delta dunarii #mohamed murad #Maldive #destinatii #turism

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Alexandr Slusari, membru al Consiliului Energocom, îl acuză pe fostul consilier municipal Ruslan Verbițchi că manipulează cifrele despre tarifele la gaze și creează artificial impresia că moldovenii ar fi jefuiți cu sute de milioane de euro prin facturi umflate.

Într-o reacție pentru BANI.MD, Slusari afirmă că Verbițchi „încurcă voit structura tarifului” și atribuie greșit componentele care formează prețul final plătit de consumatori.

„28% nu este transport, ci distribuție. Oricine poate verifica acest lucru pe site-ul ANRE. Acești bani nu sunt plătiți de Energocom, ci direct de consumatori către companiile din grupul Moldovagaz. Serviciile de transport reprezintă doar 4,84%”, spune Slusari.

Potrivit acestuia, cifra de 320 de milioane de euro invocată de Verbițchi reprezintă strict costul de achiziție a gazelor de către stat și nu include nicio altă componentă obligatorie: distribuția, transportul, rezervarea capacităților, taxele ANRE și TVA.

Slusari explică mecanismul real al formării tarifului: la un preț de achiziție de 410 euro pentru mia de metri cubi, un metru cub costă aproximativ 8 lei. La acest preț se adaugă, în medie, încă circa 5 lei pentru distribuție, logistică și TVA, ceea ce duce tariful corect într-o zonă de 14,7–15 lei pe metru cub.

„Acesta este tariful pe care ANRE ar fi trebuit să îl aprobe deja. Dar ei trag de timp din cauza devierilor financiare ale Moldovagaz, despre care nu se știe nici când au apărut, nici de ce nu au fost acoperite la timp prin ajustarea tarifelor”, afirmă Slusari.

În opinia sa, adevărata problemă nu este la Energocom, ci la Moldovagaz și la modul în care ANRE a gestionat situația.

„Toată opoziția antieuropeană a tăcut. Nimeni nu protestează la ANRE, deși acolo se ține tariful artificial ridicat pentru a acoperi pierderile Moldovagaz. Tac pentru că știu cine e vinovatul și nu se poate de atacat Moldovagaz”, susține Slusari.

El mai acuză că Moldovagaz ar fi cumpărat gaz „foarte scump, posibil cu rea intenție”, iar într-un an electoral tarifele nu au fost ajustate la timp, ceea ce a generat actualele deviații financiare.

Reacția vine după ce Ruslan Verbițchi a susținut că statul a cumpărat pentru anul 2026 circa 782 de milioane de metri cubi de gaze la un preț mediu de 410 euro mia de metri cubi, pentru aproximativ 320 de milioane de euro, în timp ce populația ar urma să achite prin tarife circa 667 de milioane de euro, ceea ce ar însemna un „supraplus” de peste 300 de milioane de euro.

Slusari califică aceste calcule drept „beleberdă” și avertizează că manipularea cifrelor riscă să deturneze atenția publică de la adevărata problemă: pierderile istorice ale Moldovagaz și protecția de care aceasta ar beneficia din partea regulatorului.