Un petrolist, marele „jucător” al zahărului: 19 mii tone importate într-un an

Republica Moldova cultivă, în medie, circa 15 mii hectare de sfeclă de zahăr, însă în ultimii ani suprafețele s-au redus, până la 11 mii hectare. În 2022 s-au cultivat 11,7 mii hectare, iar în 2023 doar 10,7 mii hectare, arată analiza economistului Iurie Rija.

Potrivit acestuia, scăderea a fost determinată în principal de costurile ridicate asociate acestei culturi. Sfecla de zahăr necesită o cantitate mare de îngrășăminte, iar scumpirea resurselor energetice din 2022 a făcut ca mulți agricultori să prefere alte culturi cu cheltuieli mai mici.

Pentru 2024 însă, perspectivele sunt mai optimiste. Cele două fabrici de zahăr din țară au contractat aproape 14 mii hectare pentru cultivarea sfeclei, ceea ce înseamnă o creștere a interesului fermierilor. Evoluția este susținută și de faptul că, spre deosebire de alte produse, prețul zahărului a înregistrat cmajorări în 2022 și 2023, pe fondul deficitului din Europa.

Totuși, Rija atrage atenția că tendința ascendentă trebuie privită cu precauție. Intrările pe piața europeană a unor cantități mari de zahăr ieftin din Ucraina ar putea genera scăderi de preț în următorii ani.

În prezent, producția internă de zahăr variază între 60 și 100 de mii de tone anual, acoperind consumul național estimat la 75–80 mii tone. În anii mai buni, rămâne chiar un surplus de 10–20 mii tone pentru export. Cea mai mare producție s-a înregistrat în 2021 – circa 100 mii tone, cu stocuri de 25–30 mii tone la finele anului, însă interdicția de export impusă în 2022 a menținut prețurile stabile și a acoperit deficitul din anii următori.

La capitolul comerț exterior, importurile de zahăr depășesc exporturile. În 2023 au fost importate 45 de tone și exportate doar 117 kg. Între 1 ianuarie și 13 martie 2024, importurile au însumat 25 de tone, față de doar 110 kg exportate. În același timp, prețul mediu la import a urcat în 2023 la 32,07 lei/kg (+29,3% față de 2022), dar deja în 2024 s-a ieftinit până la 23,34 lei/kg.

Printre importatori se numără companii precum Petrom-Moldova SRL (19 mii tone în 2023), dar și organizații religioase și fundații de binefacere. Țările furnizoare sunt: SUA, Slovacia, România, Olanda, Germania și Ucraina.

Exporturile moldovenești sunt aproape inexistente: în ultimii patru ani, cel mult o tonă pe an (în 2020), realizate de doar trei companii – Haruz-Grup SRL, Seventh Sky SRL și Qutezal Group SRL. Explicația e simplă: cererea internă ridicată absoarbe aproape toată producția, iar prioritatea rămâne satisfacerea pieței locale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#import #companii #zahar

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

După colapsul din 7 octombrie, când piramida financiară TUX a lăsat mii de moldoveni fără economii, administratorii platformei continuă să-i manipuleze pe utilizatori prin noi scheme. Dacă inițial cereau 100 de dolari sub pretextul „plății impozitelor”, acum accesul la conturi este condiționat de o „taxă de activare” de 100 de dolari. Între timp pagina web TUX Moldova a fost suspendată.

În seara zilei de 9 octombrie, utilizatorii au primit un mesaj în care li se promitea restaurarea conturilor și a fondurilor, dar numai după autentificarea pe un nou server și plata sumei solicitate. În mesaj, administratorii TUX invocă motive precum „certificarea de conformitate pentru listarea pe burse internaționale” și „securitatea activelor utilizatorilor”.

„Retragerile, transferurile și câștigurile vor reveni la normal după autentificare”, se arată în comunicatul fals transmis victimelor, care sunt presate să finalizeze procedura în termen de 72 de ore.

Între timp, pierderile totale generate de prăbușirea TUX sunt estimate la 48 de milioane de euro, potrivit mai multor surse de pe canalele de Telegram. Platforma, care promitea câștiguri rapide de până la 4% pe zi, a atras zeci de mii de persoane din Republica Moldova.

Contactat de presă, Iurie Roșca, șeful Centrului pentru combaterea crimelor cibernetice din cadrul INI, a confirmat că a fost inițiat un proces penal pe marginea acestui caz: „Există temeiuri rezonabile să credem că activitatea desfășurată de TUX reprezintă o fraudă financiară.”

Platforma a fost promovată intens pe rețelele sociale de către soții Valentin și Antonina Samoil, care apar acum în centrul scandalului. Pagina web a companiei „TUX Moldova” a dispărut, iar grupurile de pe Telegram au fost blocate, membrii nemaiputând posta mesaje. Potrivit canalului „Ungureanu 112”, în topul investitorilor figurează angajații Serviciului Vamal, câte 50 de mii de la participant.

Valentin Samoil nu este o figură necunoscută publicului. Potrivit Ziarului de Gardă, fost șef adjunct al Direcției nr. 2 Crimă Organizată din cadrul Inspectoratului Național de Investigații, acesta a fost condamnat în 2018 la o amendă penală de 90 de mii de lei pentru trafic de influență.