Un sirian și directoarea unei companii de microfinanțare domină piața exporturilor de nuci din Republica Moldova

În 2022, Moldova a exportat 8.167.868 kg de miez de nucă, generând venituri de 896.273.336 de lei. În 2023, volumul exporturilor a scăzut la 7.492.319 kg, iar valoarea acestora s-a redus semnificativ la 649.461.983 de lei, ca urmare a diminuării prețurilor pe piața internațională. În 2024, declinul volumelor a continuat, ajungând la 7.328.676 kg, dar valoarea exporturilor a crescut ușor, atingând 692.835.448 de lei, constată Iurie Rija de la Asociația „Agroceriale”.

Importurile miezului de nucă au înregistrat o scădere constantă. În 2022, Moldova a importat 2.667.967 kg de miez de nucă, în valoare de 225.173.277 de lei. În 2023, volumele importate au scăzut la 1.737.335 kg, iar în 2024 la 1.375.859 kg, cu o valoare totală de 74.810.657 de lei. Această tendință indică o creștere a producției interne și o reducere a dependenței de importuri.

Prețul mediu de export al miezului de nucă a scăzut de la 117,4 lei/kg în 2022 la 95,5 lei/kg în 2023, dar a crescut ușor la 96,8 lei/kg în 2024. Prețul mediu de import a scăzut de la 149,7 lei/kg în 2022 la 104,7 lei/kg în 2024, reflectând ajustări ale cererii și ofertei pe piață.

Exporturile moldovenești al miezului de nucă au vizat 37 de țări, cele mai importante piețe fiind Germania, Franța și România. Germania a fost lider în volum (1.904.119,5 kg în 2024) și în valoare (176.051.857,4 lei). În schimb, importurile au fost dominate de Ucraina, care a furnizat 48% din totalul importurilor din perioada 2022-2024.

Exporturile au atins maxime sezoniere în lunile de iarnă, datorită cererii crescute pentru sărbători. Importurile au urmat un model similar, reflectând utilizarea miezului de nucă în industria alimentară.

Pe segmentul exportului, SC MAESTRO-NUT SRL deținută de sirianul Terek Rahmo, care a fost lider, cu 37,1% din volumul total exportat între 2022 și 2024, urmată de MONICOL SRL, cu 21,9% – controlată de Carmina Vicol, care este și administratoarea companiei de microfinanțare Primecapital. TN NUTS SRL deține 10,8% din totalul exporturilor. La import, aceeași companie SC MAESTRO-NUT SRL a dominat piața, contribuind cu 68% din totalul importurilor.

Deși Moldova rămâne un jucător important pe piața internațională a miezului de nucă, fluctuațiile prețurilor și volumelor indică necesitatea unei strategii de diversificare a piețelor și de creștere a competitivității. Totodată, reducerea importurilor sugerează un potențial pentru consolidarea industriei interne.

#nuci #import #export #companii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fondul Monetar Internațional lansează un avertisment dur pentru Republica Moldova, la finalul misiunii de consultări prevăzute de Articolul IV. În declarația șefei misiunii FMI, Alina Iancu și experții constată o revenire timidă a economiei, dar scot la iveală o serie de dezechilibre. Este vorba de un deficit extern mare, finanțe publice sub presiune, reforme anticorupție blocate și riscuri în creștere pentru stabilitatea macroeconomică.

Potrivit FMI, creșterea economică din 2025, estimată la 2,7%, este alimentată aproape exclusiv de consum și importuri, nu de competitivitate. Deficitul de cont curent a urcat la circa 20% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri din regiune, pe fondul importurilor masive, în special de energie, și al exporturilor slabe. FMI avertizează direct că acest lucru indică o pierdere de competitivitate a economiei moldovenești.

În paralel, finanțele publice intră într-o zonă de risc. Deficitul bugetar crește de la 4,1% din PIB în 2024 la 4,5% în 2025 și este prognozat să ajungă la 5,2% din PIB în 2026, pe fondul cheltuielilor curente ridicate, salariilor majorate și sprijinului social acordat fără o țintire clară. FMI subliniază că investițiile capitale au fost subexecutate, iar statul cheltuiește mai mult pe consum decât pe dezvoltare.

Experții FMI transmit un mesaj tranșant: Moldova va fi nevoită să strângă șurubul fiscal. Țara colectează prea puține venituri raportat la economii similare, iar sistemul fiscal este descris ca fiind „complex și distorsionant”. FMI cere eliminarea scutirilor și cotelor reduse de TVA, considerate ineficiente, și extinderea bazei de impozitare. De asemenea, este pusă pe masă revizuirea progresivității impozitelor pe venit și pe avere, semnal clar că presiunea fiscală va crește.

În domeniul energetic, FMI susține explicit eliminarea treptată a compensațiilor la energia electrică, precum și ajustarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice, astfel încât ajutorul să fie acordat doar celor mai vulnerabili. Mesajul este clar: sprijinul generalizat nu mai este sustenabil.

Pe plan monetar, FMI avertizează că nu există spațiu pentru relaxare suplimentară a politicii monetare, în pofida reducerilor recente operate de BNM. Creșterea inflației de bază și relansarea economiei pot reaprinde presiunile inflaționiste. În același timp, cerințele ridicate de rezerve obligatorii frânează creditarea eficientă, iar normalizarea trebuie făcută cu maximă prudență.

Un alt semnal de alarmă vizează piața imobiliară. FMI constată că prețurile locuințelor au crescut cu 24% într-un singur an, iar avansul rapid al creditării impune măsuri stricte pentru prevenirea unei supraîncălziri. Programul „Prima Casă” este vizat direct, FMI cerând alinierea lui la reguli mai dure de evaluare a debitorilor.

Cel mai sensibil capitol rămâne însă anticorupția. FMI constată fără echivoc că progresul este „neuniform”, iar viitorul Procuraturii Anticorupție este incert, din cauza deficitului de personal și a capacităților limitate. Instituția-cheie în lupta anticorupție funcționează sub parametri minimi, iar FMI cere noului Guvern „progres serios” și măsuri concrete, nu declarații.

În concluzie, deși Moldova evită pentru moment o criză majoră, FMI transmite un mesaj dur: economia rămâne vulnerabilă, reformele bat pasul pe loc, iar fără decizii politice ferme — inclusiv taxe mai mari, tăieri de compensații și reforme reale în justiție — stabilitatea pe termen mediu este pusă sub semnul întrebării.