Un start-up ce permite deţinerea parţială a bunurilor de lux, a ridicat o finanţare în valoare de circa 900.000 de euro

Start-up-ul Konvi, care a dezvoltat o platformă ce permite tranzacţionarea şi deţinerea parţială a bunurilor de lux, precum ceasuri, vinuri sau obiecte de artă, lansată la începutul anului 2021, a ridicat o finanţare pre-seed în valoare de aproximativ 900.000 de euro, pentru a face accesibile activele alternative în zona de retail, potrivit unui anunţ publicat de companie pe pagina personală de LinkedIn, scrie ZF.

Printre cei interesați de investițiile în start-up se numără companii din industria tech precum Snap şi Shopify, dar și investitori angels. De asemenea, a investit și jucătorul american APX.

„A fost o decizie uşoară să investestim în Konvi. Ei au construit o platformă centrată pe utilizator, care democratizează investiţiile în active alternative de mare valoare într-o manieră aprobată şi reglementată. Când vă gândiţi la câte clase diferite de active fizice se poate extinde acest lucru, să nu mai vorbim apoi de adăugarea bunurilor virtuale (NFT), deci dimensiunea lor potenţială a pieţei este incredibil de interesantă”, a spus Claire Valoti, reprezentant al companiei Snap Inc.

Start-up-ul Konvi, cu sediul la Berlin, a fost lansat în 2021 de o echipă formată din trei fondatori printre care și românca Ioana Surdu-Bob, Lena Sonnen şi Eran Peer.

#bunuri de lux #finanțare #start-up

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.