Un startup a creat cea mai mare fabrică din lume ce absoarbe CO2-ul din aer

Cea mai mare fabrică din lume care aspiră dioxidul de carbon direct din aer și îl depune sub pământ a început să funcționeaze pe 9 septembrie.

Startup-ul elvețian Climeworks AG, specializat în captarea dioxidului de carbon direct din aer, a colaborat cu firma islandeză de depozitare a carbonului Carbfix pentru a crea o fabrică care aspiră până la 4.000 de tone de CO2 pe an, potrivit Reuters.

Acesta este echivalentul emisiilor anuale de la aproximativ 790 de mașini. Anul trecut, emisiile globale de CO2 au totalizat 31,5 miliarde de tone, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.

Aceasta este una dintre puținele tehnologii care extrag dioxidul de carbon din atmosferă și este văzută de oamenii de știință ca fiind vitală pentru a limita încălzirea globală, scrie startup.ro.

Fabrica Orca, o referință la cuvântul islandez pentru energie, constă din opt containere mari similare celor utilizate în industria de transport maritim, care folosesc filtre de înaltă tehnologie și ventilatoare pentru a extrage dioxidul de carbon.

#fabrica #start-up #CO2

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dacă ați simțit că buzunarul e gol, e doar o problemă de percepție și de… metodologie. Deputatul Radu Marian, președintele Comisiei Economie, Buget și Finanțe, a găsit explicația salvatoare: sărăcia din Republica Moldova nu e chiar sărăcie, ci doar o confuzie statistică.

Potrivit postării savuroase de pe Telegram, Marian arată cu degetul spre metodologia „depășită” a Biroului Național de Statistică, care ar măsura rata sărăciei după cheltuieli, și nu după venituri. Asta înseamnă, explică deputatul, că moldovenii care consumă puțin nu sunt neapărat săraci – poate doar mai economi sau… mai puțin flamanzi.

Printre motivele pentru care cifrele despre sărăcie ar trebui ignorate se numără și faptul că oamenii primesc compensații la facturi, medicamente gratuite, mese la școală și – foarte important – „în ultimii patru ani, veniturile au crescut mai rapid decât inflația”. Cu alte cuvinte, dacă BNS ar ține cont de toate „darurile guvernului”, am fi deja în rând cu Elveția.

„Este esențial să privim indicatorii în ansamblu”, ne îndeamnă deputatul, sugerând că sărăcia e, de fapt, un artefact birocratic. Iar până în 2026, când se va introduce un nou indicator „multidimensional” și „relativ”, să nu ne grăbim cu concluziile – poate guvernul e generos, dar BNS nu ține pasul.

Cu alte cuvinte, dacă simțiți că trăiți prost, problema nu e la portofel, ci la formulă.