Unde au zburat moldovenii cu avionul! Rutele pentru care s-au vândut cele mai multe bilete

În perioada ianuarie-noiembrie 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat un trafic de 2,6 milioane de pasageri, reflectând o creștere semnificativă de 25,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reprezintă un plus de 540.538 de pasageri și confirmă tendința ascendentă a activității aeroportuare, arată datele aeroportului.

Traficul total pentru luna noiembrie a atins cifra de 192.294 de pasageri, iar numărul mișcărilor aeronavelor a fost de 1.886 de aterizări și decolări.

Cea mai notabilă creștere în luna noiembrie 2023, comparativ cu aceeași lună din 2022, s-a înregistrat pe următoarele destinații: Sharm el Sheikh cu 14.956 de pasageri, Antalya cu 3.772 de pasageri, București cu 3.492 de pasageri, Varșovia cu 2.812 de pasageri, Hurghada cu 2.199, și Istanbul cu 2.028 de pasageri.

De asemenea, în luna noiembrie, au fost introduse noi destinații, cu un total de 7.499 de pasageri, reprezentând 3,9% din fluxul total. Acestea includ Dubai cu 3.740 de pasageri, Atena cu 2.255 de pasageri și Munchen cu 1.504 pasageri.

Pe segmentul de transport de marfă, cifrele pentru luna noiembrie 2023 indică o creștere semnificativă, cu aproximativ 10,8%, totalizând circa 274 de tone transportate, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Aceste date reflectă o activitate robustă și o cerere crescută în cadrul Aeroportului Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Directorul Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE), Alexei Taran, a comentat inițiativa legislativă care prevede reducerea și plafonarea salariilor în instituțiile de reglementare, afirmând că ANRE și-a exprimat deja poziția oficială prin avizul transmis Parlamentului, iar instituția așteaptă evoluția proiectului de lege.

„Agenția și-a expus părerea prin avizul la acest proiect de lege. La moment nu pot comenta mai mult. Așteptăm să vedem evoluția acestui proiect”, a declarat Alexei Taran.

Șeful ANRE a subliniat că agenția este o instituție independentă din punct de vedere financiar și decizional, iar sistemul de salarizare este construit pe principii aplicate la nivel internațional în domeniul reglementării.

„Nivelul de salarizare corespunde principiilor generale pentru acest tip de activitate și pentru aceste instituții. Salariile din reglementare se raportează la nivelul industriei pe care o reglementează și la salariile pentru funcții similare din aceeași industrie”, a explicat Taran.

Potrivit acestuia, acest principiu nu este specific doar Republicii Moldova, ci este utilizat pe scară largă în Europa și în alte state, inclusiv în țări cu care ANRE colaborează în cadrul rețelelor internaționale ale autorităților de reglementare.

„Aceste principii sunt implementate și respectate nu doar în Europa, ci și în alte țări cu care colaborăm. Ele sunt standarde recunoscute pentru autoritățile de reglementare”, a precizat directorul ANRE.

Între timp, ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a anunțat că o inițiativă legislativă privind plafonarea salariilor în organismele de reglementare a fost deja înregistrată în Parlament și urmează să fie adoptată.

„Vorbim despre stabilirea unui plafon salarial – de până la cinci sau șapte ori salariul mediu pe economie. Nu mulți oameni beneficiază de asemenea salarii, vorbim de câteva zeci de persoane, dar este o chestiune de principiu și de justiție socială”, a declarat Gavriliță.

Proiectul de lege vizează instituții precum ANRE, CNPF și alte autorități de reglementare.

În prezent, salariile directorilor ANRE se ridică la circa 100 de mii de lei.