Unde au zburat moldovenii cu avionul! Rutele pentru care s-au vândut cele mai multe bilete

În perioada ianuarie-noiembrie 2023, Aeroportul Internațional Chișinău a înregistrat un trafic de 2,6 milioane de pasageri, reflectând o creștere semnificativă de 25,9% față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceasta reprezintă un plus de 540.538 de pasageri și confirmă tendința ascendentă a activității aeroportuare, arată datele aeroportului.

Traficul total pentru luna noiembrie a atins cifra de 192.294 de pasageri, iar numărul mișcărilor aeronavelor a fost de 1.886 de aterizări și decolări.

Cea mai notabilă creștere în luna noiembrie 2023, comparativ cu aceeași lună din 2022, s-a înregistrat pe următoarele destinații: Sharm el Sheikh cu 14.956 de pasageri, Antalya cu 3.772 de pasageri, București cu 3.492 de pasageri, Varșovia cu 2.812 de pasageri, Hurghada cu 2.199, și Istanbul cu 2.028 de pasageri.

De asemenea, în luna noiembrie, au fost introduse noi destinații, cu un total de 7.499 de pasageri, reprezentând 3,9% din fluxul total. Acestea includ Dubai cu 3.740 de pasageri, Atena cu 2.255 de pasageri și Munchen cu 1.504 pasageri.

Pe segmentul de transport de marfă, cifrele pentru luna noiembrie 2023 indică o creștere semnificativă, cu aproximativ 10,8%, totalizând circa 274 de tone transportate, comparativ cu aceeași perioadă a anului anterior. Aceste date reflectă o activitate robustă și o cerere crescută în cadrul Aeroportului Chișinău.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță trage un semnal de alarmă dur în urma analizei celor mai recente date publicate de Biroul Național de Statistică: industria Republicii Moldova este în stagnare profundă, cu tendințe clare de regres structural. Deși în perioada 2016–2019 s-au înregistrat creșteri modeste ale producției industriale, acestea au fost complet anulate de prăbușirile consecutive din ultimii trei ani.

După o aparentă redresare în 2021, când producția industrială a crescut cu 12,1%, au urmat scăderi severe în 2022 și 2023, de -5,1% și -3,6%, iar în primul trimestru al anului 2025 industria a pierdut încă 1,2%. În doar trei ani, Republica Moldova a pierdut peste 10% din volumul său industrial, revenind practic la nivelul anului 2015 – un progres net de doar 3% în zece ani, pe care Ioniță îl califică drept „stagnare absolută”.

Industria alimentară a înregistrat o scădere de aproape 20%, cu efecte vizibile și directe asupra exporturilor. Industria textilă a pierdut 11%, afectând grav segmentul lohn – unul dintre principalele motoare de export ale Moldovei. Sectorul automotive, cel mai mare domeniu industrial orientat spre export, a înregistrat un colaps de 11%, o prăbușire ce ar putea avea efecte pe termen lung dacă nu este doar sezonieră.

Veaceslav Ioniță subliniază că ciclurile de creștere din industrie sunt fragile, temporare și urmate de scăderi masive, iar în lipsa unei strategii industriale coerente, a politicilor de sprijin pentru sectoarele competitive și a investițiilor în modernizare, industria moldovenească rămâne captivă într-un cerc vicios de regres.

Această stagnare structurală generează consecințe grave: disparițița locurilor de muncă, migrație accelerată, pierderea capacităților autohtone de producție și înlocuirea produselor moldovenești cu importuri. Toate acestea subminează nu doar competitivitatea economică, ci și securitatea economică și bugetară a țării.

„Industria Moldovei este în cădere liberă de trei ani. Fără o direcție clară, fără investiții, fără politici industriale eficiente, orice creștere conjuncturală devine un simplu miraj. Și întrebarea rămâne: cât timp ne mai permitem să stăm pe loc?” – concluzionează Ioniță.