Unele regiuni din Japonia vând case cu doar 500 de dolari. Unele se dau și pe gratis

Japonia este plină de milioane de case libere, numite akiya, pe care guvernele locale speră să le vândă la un preț foarte mic, cu 500 de dolari sau chiar mai puțin.

În general, peste 13% din cele 62 de milioane de case din țară sunt neocupate, în special în prefecturile rurale, cum ar fi Wakayama, Tokushima, Kagoshima și Kochi. În aceste regiuni, rata medie a locuințelor vacante este de până la 18%.
Noul program condus de premierul Yoshihide Suga are scopul de a stimula economia rurală japoneză prin încurajarea turismului, a afacerilor și a unui val de noi rezidenți.

În orașe precum Tochigi și Nagano potențialii cumpărători pot cumpăra case abandonate pentru doar 50.000 de yeni (500 USD). În Okutama, prețul scade la 0 USD.

„Programul nu doar îi ajută pe vechii proprietari, care se luptau să folosească proprietățile și să plătească impozite, ci și pentru oraș, reducând numărul de clădiri abandonate care ar putea prăbuși sau ar putea prezenta riscuri în viitor”, a declarat un purtător de cuvânt al Okutama. Biroul guvernamental a declarat pentru Nikkei, potrivit unui raport al Insider.

În septembrie, guvernele locale s-au oferit să plătească 1 milion de yeni (9.000 de dolari) tuturor lucrătorilor din Tokyo care acceptă să lucreze la distanță de la țară.

Pentru a remedia deficitul de servicii tehnologice din regiune, un bonus de 3 milioane de yeni (27.000 de dolari) este oferit oricui dorește să înființeze o afacere IT în Japonia rurală.

Astfel de subvenții s-au dovedit deja eficiente în Mikasa, în prefectura Hokkaido, unde s-a înregistrat o scădere de 11% a caselor vacante de când orașul a început să ofere bani pentru îngrijirea copiilor și mobilier pentru casă.

Tendințe similare au fost observate în întreaga lume, inclusiv în SUA și în Italia, unde se știe că locuințele dărăpănate din orașele medievale costă doar 1 euro (1,22 dolari).

#stimularea economiei #case #Japonia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Fenomenul domiciliilor fictive, ignorat ani la rând de autoritățile române, explodează în 2025, odată cu cele mai ample verificări din ultimele decenii. Doar în acest an au fost dispuse 70.860 de anulări de domiciliu, iar numărul total al persoanelor rămase fără adresă valabilă a ajuns la 143.831 până la jumătatea lunii noiembrie. Situația afectează direct și mii de cetățeni moldoveni cu dublă cetățenie, cărora polițiștii de frontieră le-au reținut actele de identitate românești, scrie ziarulevenimentul.ro.

Ministerul Afacerilor Interne explică faptul că această avalanșă de anulări reprezintă corectarea unei vulnerabilități legislative care a persistat până în 2023. Ani la rând, mii de persoane și-au putut stabili adresa în România doar pe baza unei declarații pe propria răspundere, fără verificări privind existența reală a domiciliului. În multe cazuri, zeci sau chiar sute de persoane figurau la aceeași adresă, un fenomen întâlnit în special în Suceava și Botoșani, zone vizate și în anchete privind rețele care facilitau obținerea de acte românești pentru cetățeni din Republica Moldova, Ucraina și Federația Rusă.

Schimbarea a venit odată cu modificarea legislativă intrată în vigoare în iunie 2023, care limitează la maximum 10 numărul de persoane ce pot avea domiciliul la aceeași adresă, cu excepția membrilor familiei extinse. În baza noilor reguli, lucrătorii de evidența persoanelor au început verificările: poliția face controale la adresele declarate, persoanele sunt chemate pentru clarificări, iar atunci când se constată că nu locuiesc acolo, domiciliul este anulat în Registrul Național de Evidență a Persoanelor.

Anularea domiciliului declanșează automat o alertă administrativă în Sistemul Informatic Național de Semnalări (SINS) și în Sistemul de Informații Schengen (SIS). La frontieră, consecințele sunt imediate: polițiștii sunt obligați să rețină cartea de identitate și să o trimită autorităților competente. În perioada 2024–2025, peste 2000 de cărți de identitate românești au fost reținute în acest mod, fie din cauza alertelor generate de domiciliile anulate, fie pentru că documentele fuseseră raportate ca pierdute sau furate.

Pentru cetățenii moldoveni cu dublă cetățenie, efectul este direct: odată anulat domiciliul fictiv, buletinul devine nevalid, iar documentul este ridicat la primul control de frontieră, ceea ce afectează mobilitatea, accesul la servicii sau proceduri administrative.

Autoritățile confirmă și dimensiunea penală a fenomenului. În ultimii doi ani, procurorii și polițiștii au efectuat aproape 300 de percheziții în Suceava, Botoșani și alte județe, vizând rețele care, cu ajutorul unor funcționari publici, facilitau obținerea de acte de identitate românești pe baza unor domicilii fictive sau documente falsificate. În total, au fost ridicate peste 8.700 de acte neconforme.

Procesul de „curățare” a bazelor de date rămâne în desfășurare și este, potrivit MAI, esențial pentru credibilitatea sistemelor de identitate ale statului român. Pentru cei care au declarat corect adresa, nu există riscuri. Pentru ceilalți, însă, anulările, alertele în SIS și reținerile la frontieră vor continua.