Ungaria confirmă că a blocat alocarea a 500 de milioane de euro pentru Ucraina

Ungaria nu a aprobat alocarea unei noi tranșe de asistență militară pentru Ucraina din Fondul European pentru Pace (EPF), a confirmat serviciul de presă al guvernului ungar într-un e-mail trimis agenției Reuters, scrie BBC.

„Ungaria nu este de acord ca Uniunea Europeană, alături de alte instrumente existente, să folosească Fondul european pentru pace exclusiv pentru a sprijini Ucraina, deoarece acest lucru nu permite alocarea de fonduri suficiente pentru a promova interesele UE în alte domenii”, a declarat serviciul de presă.

Cu o zi în urmă, agenția italiană de presă ANSA, citând o sursă, a anunțat că Ungaria a blocat în mod neașteptat alocarea celei de-a opta tranșe de asistență militară pentru Ucraina, în valoare de 500 de milioane de euro. Ajutorul urma să fie alocat lunea următoare.

Budapesta, după cum a relatat agenția, a cerut garanții că banii din FPE nu vor fi cheltuiți exclusiv pentru achiziționarea de arme pentru Ucraina.

Fondul european pentru pace a fost înființat în 2021 și este finanțat din contribuțiile țărilor UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#asistenta externa #Orban #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

200 000 de locuri de muncă din sectorul bancar european ar putea dispărea până în 2030, pe fondul adoptării accelerate a inteligenței artificiale, arată un raport al băncii de investiții Morgan Stanley. Estimările indică faptul că aproximativ 10% din forța de muncă a băncilor europene, adică peste 212.000 de angajați, ar putea fi afectată de restructurări.

Analiza a inclus 35 de bănci europene, cu aproximativ 2,12 milioane de angajați, și evidențiază două tendințe majore care vor accelera reducerile de personal: automatizarea proceselor interne și reducerea rețelelor de sucursale fizice, pe măsură ce tot mai multe servicii sunt transferate în mediul digital. Potrivit raportului, inteligența artificială poate crește eficiența operațională a băncilor cu până la 30%, devenind principala alternativă la metodele clasice de reducere a costurilor.

Cele mai expuse sunt funcțiile din serviciile centrale, în special posturile din back-office și middle-office, precum și cele din domeniul managementului riscurilor și al conformității, unde activitățile repetitive și analiza de date pot fi preluate de sisteme automatizate. Impactul este așteptat să fie mai pronunțat în țări precum Franța și Germania, unde costurile operaționale rămân ridicate.

Unele instituții au început deja să anunțe măsuri concrete. Banca olandeză ABN Amro intenționează să reducă aproximativ 20% din posturile cu normă întreagă până în 2028, iar grupul francez Société Générale a semnalat că nicio structură nu este exclusă din procesul de optimizare a cheltuielilor. În același timp, analiștii avertizează că o utilizare excesivă a AI ar putea afecta formarea profesională a angajaților tineri, motiv pentru care unele bănci încearcă să mențină un echilibru între automatizare și instruirea umană.