Ungaria majorează taxele pe bănci pentru a acoperi deficitul bugetar

Autorităţile ungare au anunţat luni noi taxe pe bănci şi, de asemenea, au abandonat planurile care vizau eliminarea taxelor pe profiturile excepţionale impuse în anumite industrii, după ce noile date au arătat o agravare a deficitului bugetar, transmite Bloomberg.

Acţiunile grupului bancar OTP Bank au scăzut cu până la 2,2% iar forintul ungar s-a depreciat cu 0,4% în raport cu moneda euro, după ce şeful de Cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a anunţat că Executivul va introduce o taxă pe tranzacţiile valutare ale băncilor şi de asemenea va majora o altă taxă care se aplică pentru tranzacţiile financiare ale băncilor.

De asemenea, administraţia de la Budapesta va menţine nivelul actual al taxelor care se aplică pentru profiturile excepţionale ale băncilor, firmelor din energie şi companiilor străine, în pofida unor promisiuni anterioare că le va reduce. Gergely Gulyas a precizat că Guvernul ungar se aşteaptă să strângă 400 de miliarde de forinţi de pe urma măsurilor anunţate astăzi.

Printre noile măsuri, Guvernul de la Budapesta va introduce o nouă taxă de 0,45% pentru tranzacţiile valutare ale băncilor, în timp ce o altă taxă care se aplică pentru tranzacţiile financiare ale băncilor va fi majorată, tot până la 0,45%, de la nivelul actual de 0,3%, începând din luna august.

În paralel, datele publicate luni de Ministerul ungar al Finanţelor arată că deficitul bugetar a crescut cu 108 miliarde forinţi (297 milioane de dolari) în luna iunie, ajungând la un nivel cumulat de 2.656 miliarde forinţi (7,3 miliarde de dolari) în primele şase luni ale anului. Este vorba de un deficit mai mare decât planifica Guvernul ungar pentru întregul an 2024. Ministerul ungar al Finanţelor a precizat că cheltuielile s-au majorat pe fondul creşterii costurilor cu serviciul datoriei, ca urmare a modificării dobânzilor pentru obligaţiunile de retail. De asemenea, cheltuielile cu pensiile şi sănătatea au fost mai mari decât în perioada similară a anului trecut.

Guvernul condus de Viktor Orban se confruntă cu o criză bugetară continuă în acest an, chiar şi după ce a majorat ţinta de deficit până la 4,5% din PIB şi a îngheţat anumite investiţii finanţate de stat la începutul anului. Ungaria este una din cele şapte state membre UE admonestate luna trecută de Bruxelles pentru deficite bugetare excesive.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#bank #taxa #Ungaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Northvolt AB a cerut protecţie împotriva falimentului în Statele Unite, după ce o încercare disperată de a obţine finanţare de salvare a eşuat, lăsând producătorul de baterii într-o situaţie dificilă, cu doar o săptămână de lichidităţi disponibile, potrivit Bloomberg.

Furnizorul suedez de baterii pentru vehicule electrice va încerca să se reorganizeze în cadrul capitolului 11 din Codul falimentului american, conform unei declaraţii emise joi. Potrivit unui depozit, Northvolt avea aproximativ 30 de milioane de dolari în numerar şi datorii de 5,84 miliarde de dolari.

Această sumă face ca Northvolt să fie una dintre cele mai îndatorate companii care au solicitat falimentul în Statele Unite în acest an, potrivit datelor Bloomberg. Aceasta este urmată de Intrum AB, o altă companie suedeză care a depus o cerere similară săptămâna trecută.

Compania a ales să urmeze calea legală din SUA pentru a oferi un cadru familiar investitorilor existenţi şi potenţialilor investitori interesaţi să furnizeze finanţare, a explicat o sursă apropiată situaţiei.

Această decizie încheie luni de negocieri cu proprietarii, clienţii şi creditorii, în încercarea de a găsi o soluţie pentru continuarea activităţii, după ce resursele financiare au fost epuizate. Northvolt a redus cu un sfert numărul angajaţilor şi a renunţat la planurile de extindere, pentru a face faţă unei crize de lichidităţi care s-a agravat în toamnă, după ce a pierdut un contract important şi nu a reuşit să acceseze un împrumut verde de 5 miliarde de dolari.

Compania a fost considerată un simbol al speranţelor europene de a crea un lanţ de aprovizionare independent pentru vehiculele electrice, în concurenţă cu producătorii stabiliţi din China şi Coreea de Sud.

Fabrica emblematică Northvolt Ett, situată lângă Cercul Arctic din Suedia, va continua să funcţioneze în mod normal pe durata reorganizării. „Compania va continua să livreze produse clienţilor, îndeplinindu-şi în acelaşi timp obligaţiile faţă de furnizorii esenţiali şi va asigura plata salariilor angajaţilor”, a afirmat compania.

În cadrul procedurii de faliment, Northvolt va avea acces la aproximativ 145 de milioane de dolari în garanţii de numerar, conform declaraţiilor companiei. Scania CV AB, divizia de camioane a Volkswagen AG şi un client important al Northvolt, a anunţat că va contribui cu 100 de milioane de dolari pentru finanţarea debitorului în posesie.

Judecătorul american de faliment Alfredo Perez a spus în timpul unei audieri de joi că va aproba cererea Northvolt de a începe utilizarea finanţării din faliment şi a altor împrumuturi pentru a acoperi salariile şi cheltuielile angajaţilor în timpul procesului de reorganizare conform capitolului 11. După reducerile de personal anunţate, Northvolt mai are aproximativ 6.400 de angajaţi în Suedia, Polonia şi Statele Unite.

Filialele Northvolt care se ocupă de fabricile planificate în Germania şi Canada nu fac parte din procesul de faliment conform capitolului 11, dar compania a declarat că aceste proiecte vor fi amânate.