Autorităţile ungare au anunţat luni noi taxe pe bănci şi, de asemenea, au abandonat planurile care vizau eliminarea taxelor pe profiturile excepţionale impuse în anumite industrii, după ce noile date au arătat o agravare a deficitului bugetar, transmite Bloomberg.
Acţiunile grupului bancar OTP Bank au scăzut cu până la 2,2% iar forintul ungar s-a depreciat cu 0,4% în raport cu moneda euro, după ce şeful de Cabinet al premierului ungar Viktor Orban, Gergely Gulyas, a anunţat că Executivul va introduce o taxă pe tranzacţiile valutare ale băncilor şi de asemenea va majora o altă taxă care se aplică pentru tranzacţiile financiare ale băncilor.
De asemenea, administraţia de la Budapesta va menţine nivelul actual al taxelor care se aplică pentru profiturile excepţionale ale băncilor, firmelor din energie şi companiilor străine, în pofida unor promisiuni anterioare că le va reduce. Gergely Gulyas a precizat că Guvernul ungar se aşteaptă să strângă 400 de miliarde de forinţi de pe urma măsurilor anunţate astăzi.
Printre noile măsuri, Guvernul de la Budapesta va introduce o nouă taxă de 0,45% pentru tranzacţiile valutare ale băncilor, în timp ce o altă taxă care se aplică pentru tranzacţiile financiare ale băncilor va fi majorată, tot până la 0,45%, de la nivelul actual de 0,3%, începând din luna august.
În paralel, datele publicate luni de Ministerul ungar al Finanţelor arată că deficitul bugetar a crescut cu 108 miliarde forinţi (297 milioane de dolari) în luna iunie, ajungând la un nivel cumulat de 2.656 miliarde forinţi (7,3 miliarde de dolari) în primele şase luni ale anului. Este vorba de un deficit mai mare decât planifica Guvernul ungar pentru întregul an 2024. Ministerul ungar al Finanţelor a precizat că cheltuielile s-au majorat pe fondul creşterii costurilor cu serviciul datoriei, ca urmare a modificării dobânzilor pentru obligaţiunile de retail. De asemenea, cheltuielile cu pensiile şi sănătatea au fost mai mari decât în perioada similară a anului trecut.
Guvernul condus de Viktor Orban se confruntă cu o criză bugetară continuă în acest an, chiar şi după ce a majorat ţinta de deficit până la 4,5% din PIB şi a îngheţat anumite investiţii finanţate de stat la începutul anului. Ungaria este una din cele şapte state membre UE admonestate luna trecută de Bruxelles pentru deficite bugetare excesive.
Ungaria majorează taxele pe bănci pentru a acoperi deficitul bugetar


Goldman Sachs a redus semnificativ prognozele pentru prețul mediu al petrolului în 2025 și 2026, invocând riscurile tot mai mari generate de un război comercial global și de creșterea ofertei de țiței din partea OPEC+, ceea ce ar putea conduce la o recesiune economică, notează Reuters.
Conform noilor estimări, prețul mediu al petrolului Brent pentru 2025 este redus cu 5,5%, la 69 de dolari pe baril, iar prețul pentru WTI (West Texas Intermediate) cu 4,3%, la 66 de dolari. Pentru 2026, Goldman a scăzut prognoza și mai mult: cu 9% pentru Brent (62 USD/baril) și cu 6,3% pentru WTI (59 USD/baril).
„Riscurile pentru aceste prognoze revizuite sunt în continuare în scădere, mai ales pentru 2026, având în vedere amenințarea tot mai mare a unei recesiuni globale și, într-o măsură mai mică, a unei creșteri a ofertei OPEC+”, au precizat analiștii Goldman Sachs într-o notă transmisă investitorilor.
Vineri dimineață, la ora 04:08 GMT, Brent se tranzacționa la 69,59 USD/baril, iar WTI la 66,39 USD/baril.
Joi, prețurile petrolului au suferit cele mai mari scăderi procentuale din 2022 încoace, după ce președintele SUA, Donald Trump, a anunțat tarife comerciale reciproce impuse unui număr mare de țări. În paralel, opt membri OPEC+ au anunțat devansarea planului de eliminare a restricțiilor de producție, urmând să majoreze producția în luna mai.
Goldman a subliniat că această decizie demonstrează flexibilitatea OPEC+ de a implementa rapid creșteri mari ale producției, ceea ce reduce șansele ca prețul petrolului să fie susținut pe termen scurt de o scădere a ofertei.
Brokerul de pe Wall Street a ajustat în jos și prognoza privind creșterea cererii de petrol. Goldman se așteaptă acum ca cererea globală să crească doar cu 600.000 barili/zi în 2025, față de estimarea anterioară de 900.000 barili/zi, iar în 2026 creșterea a fost revizuită la 700.000 barili/zi.
Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!
-
1Gata cu ținutul banilor „sub pernă”! Statul iese lunar pe piață: Obligațiuni pentru populație, acum cu scadențe extinse
-
2Ajutor de stat cu miros de sancțiuni! Maioneza oligarhului Moșkovici, promovată cu bani moldovenești
-
3Milionarul Baciu dărâmă „Grand Hall” ca să ridice un imperiu de sticlă
-
4Milionul lui Alaiba! Patru imobile, o Volvo și conturi în Moldova și Estonia
-
5Nordul Moldovei intră pe radarul aerian! Aeroportul Mărculești, resuscitat cu banii și know-howul Chișinăului












