Ungaria sfidează tendințele UE: vizele de aur revin în prim-plan

11 Nov. 2024, 17:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
11 Nov. 2024, 17:12 // Actual //  Ursu Victor

Obținerea dreptului de a trăi și lucra într-o altă țară poate fi un proces lung și dificil, dar pentru cei cu resurse financiare, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Vizele de aur oferă oportunitatea celor bogați de a „cumpăra” dreptul de rezidență, uneori fără a fi necesar să locuiască efectiv în țara respectivă.

În ultimii ani, vizele de aur au câștigat popularitate în Uniunea Europeană, pe măsură ce oamenii caută să se mute din țări afectate de instabilitate politică și socială, precum Brexit-ul, care a limitat drepturile și siguranța acestora. În special, cu mediu politic și social tot mai instabil în Statele Unite, numărul cererilor pentru vizele de aur din partea americanilor a fost prognozat să crească, notează euronews.

Cu toate acestea, în întreaga Europă, vizele de aur au început să fie treptat eliminate. Spania a adoptat recent măsuri pentru a închide calea obținerii vizelor de aur prin investiții imobiliare, iar interdicția ar putea intra în vigoare până în ianuarie 2025. În octombrie 2023, Portugalia a eliminat investițiile imobiliare ca bază pentru cererile de vize de aur, încercând astfel să reducă speculațiile imobiliare.

O mișcare similară a fost făcută și de Olanda, care a pus capăt schemei de vize de aur în ianuarie 2024. În contrast cu această tendință, Ungaria a decis să reintroducă programul de vize de aur, oferind posibilitatea de a aplica pentru rezidență începând cu luna octombrie 2024.

Aceste scheme de rezidență prin investiții, cunoscute și sub denumirea de „vize de aur”, permit persoanelor să obțină permis de ședere într-o țară prin cumpărarea unei locuințe, realizarea unei investiții semnificative sau efectuarea unei donații. În cazul țărilor din Uniunea Europeană, acest lucru înseamnă și accesul la multe dintre beneficiile de a fi rezident în blocul comunitar, inclusiv libertatea de mișcare între state.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de aceste scheme, având în vedere posibile riscuri pentru securitate și transparență, în special în urma războiului din Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că aceste programe pot fi o oportunitate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală.

În timp ce alte state europene au eliminat sau planifică să elimine vizele de aur, Ungaria a ales să urmeze o cale diferită, reintroducându-le prin programul său „Guest Investor Program”, care oferă mai multe rute pentru obținerea rezidenței, inclusiv prin investiții imobiliare sau donații către instituțiile educaționale.

Programul, care include și opțiuni pentru membrii familiei aplicantului, oferă și acces fără viză în zona Schengen. Ungaria speră că va atrage noi investitori internaționali prin acest program, în ciuda preocupărilor ridicate de alte state UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

06 Mart. 2026, 14:05
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Mart. 2026, 14:05 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură modificări la legea privind Portul Internațional Liber Giurgiulești, care schimbă regimul juridic al terenurilor și condițiile economice de funcționare ale portului.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, urmărește stabilirea unui cadru normativ mai transparent și alinierea regulilor de funcționare la legislația actuală.

Deputatul Radu Marian a declarat că proiectul corectează prevederile adoptate în anul 2005 și introduce reguli mai clare pentru investitorul general și rezidenții portului.

Una dintre cele mai importante modificări prevede reducerea duratei contractului de arendă a terenului de la 99 de ani la 49 de ani, până în 2075. Totodată, arenda anuală nu va mai fi de 1000 de dolari, ci va fi calculată la prețul de piață, dar nu mai puțin de aproximativ 500 de mii de lei anual.

Proiectul stabilește că terenurile din port vor avea statut de bunuri ale domeniului public al statului, iar facilitățile fiscale acordate rezidenților vor fi eliminate. În același timp, pe teritoriul portului se vor aplica regulile privind concurența și ajutorul de stat, în conformitate cu legislația europeană.

Documentul mai prevede că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni în proprietatea statului, iar scutirile de plăți portuare vor fi eliminate.

Potrivit autorilor proiectului, aceste modificări vor crea condiții mai bune pentru dezvoltarea portului, atragerea investițiilor și extinderea capacităților logistice. De asemenea, Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a precizat în plen că modificările avantajează statul în relația cu investitorul general și rezidenții portului. El a menționat că, din 2005 până în prezent, redevența a fost stabilită la cel mult 1000 de dolari pe an, acesta fiind singurul venit obținut de stat din contractul de arendă.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2025 erau înregistrate 74 de companii rezidente în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar valoarea totală a investițiilor depășea 137 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții, de peste 57 de milioane de dolari, au fost realizate de operatorul portului, compania Danube Logistics.

La 31 decembrie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!