Ungaria sfidează tendințele UE: vizele de aur revin în prim-plan

Obținerea dreptului de a trăi și lucra într-o altă țară poate fi un proces lung și dificil, dar pentru cei cu resurse financiare, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Vizele de aur oferă oportunitatea celor bogați de a „cumpăra” dreptul de rezidență, uneori fără a fi necesar să locuiască efectiv în țara respectivă.

În ultimii ani, vizele de aur au câștigat popularitate în Uniunea Europeană, pe măsură ce oamenii caută să se mute din țări afectate de instabilitate politică și socială, precum Brexit-ul, care a limitat drepturile și siguranța acestora. În special, cu mediu politic și social tot mai instabil în Statele Unite, numărul cererilor pentru vizele de aur din partea americanilor a fost prognozat să crească, notează euronews.

Cu toate acestea, în întreaga Europă, vizele de aur au început să fie treptat eliminate. Spania a adoptat recent măsuri pentru a închide calea obținerii vizelor de aur prin investiții imobiliare, iar interdicția ar putea intra în vigoare până în ianuarie 2025. În octombrie 2023, Portugalia a eliminat investițiile imobiliare ca bază pentru cererile de vize de aur, încercând astfel să reducă speculațiile imobiliare.

O mișcare similară a fost făcută și de Olanda, care a pus capăt schemei de vize de aur în ianuarie 2024. În contrast cu această tendință, Ungaria a decis să reintroducă programul de vize de aur, oferind posibilitatea de a aplica pentru rezidență începând cu luna octombrie 2024.

Aceste scheme de rezidență prin investiții, cunoscute și sub denumirea de „vize de aur”, permit persoanelor să obțină permis de ședere într-o țară prin cumpărarea unei locuințe, realizarea unei investiții semnificative sau efectuarea unei donații. În cazul țărilor din Uniunea Europeană, acest lucru înseamnă și accesul la multe dintre beneficiile de a fi rezident în blocul comunitar, inclusiv libertatea de mișcare între state.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de aceste scheme, având în vedere posibile riscuri pentru securitate și transparență, în special în urma războiului din Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că aceste programe pot fi o oportunitate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală.

În timp ce alte state europene au eliminat sau planifică să elimine vizele de aur, Ungaria a ales să urmeze o cale diferită, reintroducându-le prin programul său „Guest Investor Program”, care oferă mai multe rute pentru obținerea rezidenței, inclusiv prin investiții imobiliare sau donații către instituțiile educaționale.

Programul, care include și opțiuni pentru membrii familiei aplicantului, oferă și acces fără viză în zona Schengen. Ungaria speră că va atrage noi investitori internaționali prin acest program, în ciuda preocupărilor ridicate de alte state UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viză #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, ar putea semna un acord major privind „prosperitatea” și reconstrucția postbelică a Ucrainei, în valoare de aproximativ 800 de miliarde de dolari, în cadrul Forumului Economic Mondial de la Davos, care va avea loc între 19 și 23 ianuarie, relatează The Telegraph, citând surse informate.

Potrivit publicației britanice, Zelenski intenționa inițial să meargă la Casa Albă chiar săptămâna viitoare pentru a finaliza negocierile atât pe planul economic, cât și pe cel al garanțiilor de securitate postbelice. Totuși, aliații europeni ai Ucrainei din așa-numita „coaliție a doritorilor” l-au convins să renunțe la deplasarea la Washington și să aibă întâlnirea cu Trump la Davos, pe fondul mai favorabil al forumului internațional.

Surse citate de The Telegraph afirmă că oficialii UE i-au cerut lui Zelenski să nu forțeze dialogul cu președintele american. La Bruxelles se consideră că, în acest moment, Trump susține în linii mari eforturile europene de a obține o încheiere a războiului în condiții favorabile Kievului.

Planul de „prosperitate” prevede atragerea a aproximativ 800 de miliarde de dolari pe o perioadă de zece ani pentru reconstrucția Ucrainei și relansarea economiei. Potrivit surselor, Kievul speră că oferirea către SUA a unei participări directe în proiectele de reconstrucție, în special în domenii de interes pentru Trump, va crește disponibilitatea Washingtonului de a acorda garanții solide de securitate Ucrainei.

La baza potențialului acord se află un pact privind resursele minerale, care ar oferi investitorilor americani acces preferențial la viitoarele proiecte miniere din Ucraina. Emisarul special al lui Trump, Steve Witkoff, a calificat acest acord drept un element-cheie al unui pachet mai larg menit să faciliteze obținerea unui armistițiu.

În paralel, Zelenski a anunțat că discută cu SUA și posibilitatea unui acord de liber schimb cu tarife zero, care ar putea deveni parte a strategiei de redresare economică. Într-un interviu pentru Bloomberg, liderul ucrainean a spus că modelul propus ar presupune eliminarea taxelor vamale în comerțul cu Statele Unite și ar putea fi aplicat în anumite regiuni industriale ale țării.

„Un astfel de format ne-ar oferi avantaje foarte serioase față de statele vecine și ar atrage investiții și afaceri străine”, a declarat Zelenski, subliniind că acordul ar putea deveni și o garanție suplimentară de securitate economică.

Președintele ucrainean a confirmat că intenționează să se întâlnească cu Donald Trump fie în SUA, fie la Davos. Totodată, el a menționat că Kievul analizează și propunerea Washingtonului de a crea o zonă economică liberă locală de-a lungul unei eventuale linii de demarcație după un armistițiu. Zelenski a descris această idee drept complicată, dar „corectă”, care ar putea reprezenta un compromis și ar permite reluarea vieții normale în unele zone ale Donbasului.