Ungaria sfidează tendințele UE: vizele de aur revin în prim-plan

Obținerea dreptului de a trăi și lucra într-o altă țară poate fi un proces lung și dificil, dar pentru cei cu resurse financiare, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Vizele de aur oferă oportunitatea celor bogați de a „cumpăra” dreptul de rezidență, uneori fără a fi necesar să locuiască efectiv în țara respectivă.

În ultimii ani, vizele de aur au câștigat popularitate în Uniunea Europeană, pe măsură ce oamenii caută să se mute din țări afectate de instabilitate politică și socială, precum Brexit-ul, care a limitat drepturile și siguranța acestora. În special, cu mediu politic și social tot mai instabil în Statele Unite, numărul cererilor pentru vizele de aur din partea americanilor a fost prognozat să crească, notează euronews.

Cu toate acestea, în întreaga Europă, vizele de aur au început să fie treptat eliminate. Spania a adoptat recent măsuri pentru a închide calea obținerii vizelor de aur prin investiții imobiliare, iar interdicția ar putea intra în vigoare până în ianuarie 2025. În octombrie 2023, Portugalia a eliminat investițiile imobiliare ca bază pentru cererile de vize de aur, încercând astfel să reducă speculațiile imobiliare.

O mișcare similară a fost făcută și de Olanda, care a pus capăt schemei de vize de aur în ianuarie 2024. În contrast cu această tendință, Ungaria a decis să reintroducă programul de vize de aur, oferind posibilitatea de a aplica pentru rezidență începând cu luna octombrie 2024.

Aceste scheme de rezidență prin investiții, cunoscute și sub denumirea de „vize de aur”, permit persoanelor să obțină permis de ședere într-o țară prin cumpărarea unei locuințe, realizarea unei investiții semnificative sau efectuarea unei donații. În cazul țărilor din Uniunea Europeană, acest lucru înseamnă și accesul la multe dintre beneficiile de a fi rezident în blocul comunitar, inclusiv libertatea de mișcare între state.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de aceste scheme, având în vedere posibile riscuri pentru securitate și transparență, în special în urma războiului din Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că aceste programe pot fi o oportunitate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală.

În timp ce alte state europene au eliminat sau planifică să elimine vizele de aur, Ungaria a ales să urmeze o cale diferită, reintroducându-le prin programul său „Guest Investor Program”, care oferă mai multe rute pentru obținerea rezidenței, inclusiv prin investiții imobiliare sau donații către instituțiile educaționale.

Programul, care include și opțiuni pentru membrii familiei aplicantului, oferă și acces fără viză în zona Schengen. Ungaria speră că va atrage noi investitori internaționali prin acest program, în ciuda preocupărilor ridicate de alte state UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viză #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.