Ungaria sfidează tendințele UE: vizele de aur revin în prim-plan

Obținerea dreptului de a trăi și lucra într-o altă țară poate fi un proces lung și dificil, dar pentru cei cu resurse financiare, acest lucru nu este întotdeauna valabil. Vizele de aur oferă oportunitatea celor bogați de a „cumpăra” dreptul de rezidență, uneori fără a fi necesar să locuiască efectiv în țara respectivă.

În ultimii ani, vizele de aur au câștigat popularitate în Uniunea Europeană, pe măsură ce oamenii caută să se mute din țări afectate de instabilitate politică și socială, precum Brexit-ul, care a limitat drepturile și siguranța acestora. În special, cu mediu politic și social tot mai instabil în Statele Unite, numărul cererilor pentru vizele de aur din partea americanilor a fost prognozat să crească, notează euronews.

Cu toate acestea, în întreaga Europă, vizele de aur au început să fie treptat eliminate. Spania a adoptat recent măsuri pentru a închide calea obținerii vizelor de aur prin investiții imobiliare, iar interdicția ar putea intra în vigoare până în ianuarie 2025. În octombrie 2023, Portugalia a eliminat investițiile imobiliare ca bază pentru cererile de vize de aur, încercând astfel să reducă speculațiile imobiliare.

O mișcare similară a fost făcută și de Olanda, care a pus capăt schemei de vize de aur în ianuarie 2024. În contrast cu această tendință, Ungaria a decis să reintroducă programul de vize de aur, oferind posibilitatea de a aplica pentru rezidență începând cu luna octombrie 2024.

Aceste scheme de rezidență prin investiții, cunoscute și sub denumirea de „vize de aur”, permit persoanelor să obțină permis de ședere într-o țară prin cumpărarea unei locuințe, realizarea unei investiții semnificative sau efectuarea unei donații. În cazul țărilor din Uniunea Europeană, acest lucru înseamnă și accesul la multe dintre beneficiile de a fi rezident în blocul comunitar, inclusiv libertatea de mișcare între state.

Comisia Europeană a exprimat îngrijorări legate de aceste scheme, având în vedere posibile riscuri pentru securitate și transparență, în special în urma războiului din Ucraina. De asemenea, s-a subliniat că aceste programe pot fi o oportunitate pentru spălarea de bani și evaziune fiscală.

În timp ce alte state europene au eliminat sau planifică să elimine vizele de aur, Ungaria a ales să urmeze o cale diferită, reintroducându-le prin programul său „Guest Investor Program”, care oferă mai multe rute pentru obținerea rezidenței, inclusiv prin investiții imobiliare sau donații către instituțiile educaționale.

Programul, care include și opțiuni pentru membrii familiei aplicantului, oferă și acces fără viză în zona Schengen. Ungaria speră că va atrage noi investitori internaționali prin acest program, în ciuda preocupărilor ridicate de alte state UE.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#viză #Ungaria #UE

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.