Ungurii cu o bancă în Republica Moldova. Tranzacția OTP Bank – Banca Transilvania a ajuns într-un punct mort

Surse din BNR spun că tranzacția OTP Bank – Banca Transilvania nu s-a putut finaliza deocamdată, din diverse motive. Surse din mediul politic spun că o altă bancă ar fi contestat tranzacția OTP – BT. Avocații susțin că blocarea vânzării OTP Bank către BT poate fi contestată de o altă bancă participantă la licitație, un acționar minoritar sau chiar de unul dintre clienții foarte mari ai băncii, care ar fi avut stipulat în contractul cu banca acordul expres pentru o eventuală modificare a acționariatului.

Surse din piață spun că OTP ar fi cerut 500 de milioane de euro pentru banca din România.

Pentru piața bancară românească este o premieră faptul că o instituție de credit care și-a anunțat intenția de vânzare, care a deschis camera de due diligence, pentru achiziția căreia două bănci s-au înscris și una dintre ele a renunțat mai apoi, se vede cu tranzacția blocată. Cel puțin, momentan, scrie economica.net.

Surse din Banca Centrală și din mediul bancar spun că vânzarea OTP Bank ”nu s-a terminat încă și nimeni nu știe de ce”. Din mediul politic vin alte surse care spun că tranzacția OTP Bank – BT, care părea sigură săptămâna trecută, a fost momentan blocată de contestația depusă de o altă bancă la contractul de vânzare cumpărare. Surse din piață spun că OTP ar fi cerut 500 de milioane de euro pentru banca din România. Suma ar include și liniile de credit contractate la banca mamă și alte obligațiuni de plată, inclusiv comisioanele auditorilor, de circa 25 de mil euro. Menționăm că, Alpha Bank România a fost vândută către UniCredit pentru 300 de milioane de euro.

Din informațiile Economica.net, Raiffeisen Bank, a doua instituție de credit care intrase în camera de due diligence pentru cumpărarea OTP Bank, nu ar fi depus nici o contestație. Doar s-a retras din competiție din rațiuni dictate de prețul cerut de acționarii unguri. Celelalte bănci care și-au manifestat cândva interesul pentru a prelua OTP Bank, Exim Banca Românească și Unicredit, nu ar fi avut motive, cel puțin aparent, pentru a constesta această tranzacție. Alți competitori spun că, Exim este banca ce și-ar fi dorit să cumpere OTP, motiv pentru care există posibilitatea ca ea să fi fost instituția de credit care ar fi contestat tranzacția. În plus, conform BNR, cota de piață a Băncii Transilvania se apropie de 20%. O nouă achiziție ar duce cota băncii la peste 22%. Exim Banca Românească a negat oficial implicarea.

OTP Bank are o subsidiară și în Republica Moldova cu același nume. Potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei, la sfârșitul lunii septembrie instituția financiară contabiliza un profit de 622 milioane de lei, credite în sumă de 7,4 miliarde de lei și depozite de 15,3 miliarde de lei. activele băncii se cifrau la 20 de miliarde de lei.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#OTP Bank #tranzactie #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.