Unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume a fost dat în judecată în SUA. Ce acuzații i se aduc

Producătorul de ciocolată Hershey, unul dintre cei mai mari producători de ciocolată din lume, a fost dat în judecată în SUA. Firma este acuzată că vinde produse care conțin niveluri nocive de metal.

Astfel, firma este acuzată că a indus în eroare consumatorii nereușind să dezvăluie cantitățile de plumb și cadmiu din trei batoane de ciocolată neagră.

Într-un articol, Revista a susținut că 23 dintre ele, inclusiv ciocolata de la Hershey, Godiva și Lindt, conțineau „niveluri comparativ mai mari” de metale.

Dar procesul se referă la descoperirile recente ale revistei americane Consumer Reports (CR), care a testat 28 de batoane de ciocolată neagră pentru plumb și cadmiu.

În special, batonul Special Dark de la Hershey și barul de 70% de la Lily aveau un conținut ridicat de plumb, în timp ce batonul de 85% de la Lily era bogat în plumb și cadmiu.

Hershey’s nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.

Unele studii sugerează că antioxidanții și nivelurile relativ scăzute de zahăr din ciocolata neagră ar putea ajuta la prevenirea bolilor de inimă.

Hershey a cumpărat în iunie anul trecut producătorul de produse cu conținut scăzut de zahăr Lily’s, numindu-l „un mare plus la portofoliul în creștere al Hershey de mărci de gustări mai bune pentru tine”.

„Consumatorii se bazează pe [Hershey] pentru a fi sinceri cu privire la ingrediente”, argumentează procesul.

#Hershey #metale grele #producator #ciocolata #acuzatii #judecata #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova rămâne una dintre puținele țări din lume unde banii trimiși de cetățenii plecați la muncă peste hotare au o pondere uriașă în economie. Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova” realizat de IDIS „Viitorul”, numărul moldovenilor care lucrează în străinătate îl depășește pe cel al angajaților oficiali din țară, iar remitențele continuă să fie un pilon al Produsului Intern Brut (PIB).

În ultimii 15 ani, sumele trimise de diaspora au depășit valoarea totală a salariilor plătite în interiorul țării, iar timp de un deceniu, ele au fost chiar mai mari decât veniturile obținute din exporturi. Datele Băncii Naționale arată că transferurile nete de valută au însumat 1,74 miliarde USD în 2022, 1,62 miliarde USD în 2023 și 1,60 miliarde USD în primele nouă luni din 2024.

Totuși, experții IDIS subliniază că cifrele oficiale nu reflectă volumul real al banilor trimiși acasă. Mulți moldoveni preferă metode alternative — aduc bani personal, trimit prin rude sau utilizează carduri emise în străinătate, dar folosite în Republica Moldova. Un indicator mai realist îl reprezintă vânzările nete de valută realizate de persoanele fizice, care includ toată valuta schimbată în țară, indiferent de cum a fost adusă.

Astfel, potrivit BNM, vânzările nete de valută s-au ridicat la 2,47 miliarde USD în 2022, 2,85 miliarde USD în 2023 și 3,10 miliarde USD la sfârșitul trimestrului III din 2024 – cu aproximativ 1,5 miliarde USD mai mult decât transferurile oficiale, ceea ce confirmă că o parte considerabilă a remitențelor circulă pe canale informale.

În ansamblu, volumul total al remitențelor a crescut spectaculos de la 153 milioane USD în anul 2000 la peste 2,8 miliarde USD în 2023, iar sumele cumulate din ultimele două decenii însumează zeci de miliarde de dolari – echivalentul mai multor bugete anuale ale Republicii Moldova.

Raportul IDIS arată totuși o scădere a contribuției diasporei la Bugetul Public Național (BPN). Dacă între 2010–2014 remitențele reprezentau 22,1% din BPN (37,6 miliarde lei), în perioada 2015–2019 ponderea a coborât la 16,6% (43,8 miliarde lei), iar între 2020–2024 a ajuns la 13,4% (58,7 miliarde lei). Chiar și așa, un leu din șapte din bugetul statului provine indirect din contribuțiile diasporei, sub formă de taxe și impozite plătite din consumul alimentat de remitențe.