USAID, tăiată de pe hartă! Moldova, părăsită și prizonieră a unui pact imobiliar global

Fostul premier al Moldovei și actual om de afaceri, Ion Sturza, a tras un semnal de alarmă privind anularea tuturor programelor USAID. Sturza susține că această decizie va avea consecințe devastatoare nu doar pentru Moldova, ci și pentru întreaga lume, în special în zonele cele mai vulnerabile.

„Toate programele USAID au fost anulate de ieri! Musk și Trump sunt în spatele acestei mișcări pentru a economisi 42 de miliarde de dolari pentru proiectele lor imobiliare”, a scris Sturza pe într-o postare pe FAcebook, subliniind faptul că decizia este legată de interesele economice ale acestora. Sturza menționează și abandonarea unui proiect major de securitate energetică pentru Moldova, care includea investiții de aproximativ 300 de milioane de dolari.

Sturza subliniază că Moldova va suferi pierderi semnificative din anularea acestor proiecte, care includeau investiții în domenii esențiale precum educația, sănătatea, cultura și mass-media, dar și în energia regenerabilă. Aproape 60 de milioane de dolari anual, destinate acestor domenii, vor fi pierduți, iar 400 de angajați locali vor rămâne fără locuri de muncă.

„Cel mai mare proiect abandonat este cel de securitate energetică, care includea dezvoltarea capacităților de generare și stocare a energiei electrice, de care Moldova are atât de mare nevoie”, a adăugat Sturza.

Sturza atrage atenția și asupra efectelor devastatoare la nivel global, în special în Africa, Asia și America Latină, unde milioane de oameni vor rămâne fără sprijin alimentar și medical din cauza anulării acestor programe.

„Milioane de oameni vor suferi, fără a mai avea acces la asistența esențială pe care o primeau de la USAID”, a declarat Sturza.

Omul de afaceri avertizează că în spatele acestei decizii se află interese imobiliare uriașe și o posibilă înțelegere între administrația americană și regimul de la Moscova, care ar putea duce la un „nou Pact de la München” și la un acord de tip „Ribbentrop-Molotov” pentru împărțirea lumii. În opinia sa, acest lucru ar putea include cedarea unor teritorii ale Moldovei, precum Transnistria și alte zone strategice.

„Recomand autorităților moldovene să ofere ceva imobiliar lui Trump – poate Transnistria sau o rivieră pe malul Nistrului. Și rușilor? Rețelele electrice și portul Giurgiulești! Și nu doar atât, probabil și alte părți din Moldova vor ajunge la masa negocierilor”, a mai adăugat Sturza.

În final, Sturza întreabă retoric dacă Moldova ar trebui să urmeze calea unirii, „dar cu cine? Ficusul a plecat, Kremlinovici e pe cale să vină”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#truump #imobile #proiecte #Putin

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.