USAID, tăiată de pe hartă! Moldova, părăsită și prizonieră a unui pact imobiliar global

14 Feb. 2025, 11:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Feb. 2025, 11:44 // Actual //  Ursu Victor

Fostul premier al Moldovei și actual om de afaceri, Ion Sturza, a tras un semnal de alarmă privind anularea tuturor programelor USAID. Sturza susține că această decizie va avea consecințe devastatoare nu doar pentru Moldova, ci și pentru întreaga lume, în special în zonele cele mai vulnerabile.

„Toate programele USAID au fost anulate de ieri! Musk și Trump sunt în spatele acestei mișcări pentru a economisi 42 de miliarde de dolari pentru proiectele lor imobiliare”, a scris Sturza pe într-o postare pe FAcebook, subliniind faptul că decizia este legată de interesele economice ale acestora. Sturza menționează și abandonarea unui proiect major de securitate energetică pentru Moldova, care includea investiții de aproximativ 300 de milioane de dolari.

Sturza subliniază că Moldova va suferi pierderi semnificative din anularea acestor proiecte, care includeau investiții în domenii esențiale precum educația, sănătatea, cultura și mass-media, dar și în energia regenerabilă. Aproape 60 de milioane de dolari anual, destinate acestor domenii, vor fi pierduți, iar 400 de angajați locali vor rămâne fără locuri de muncă.

„Cel mai mare proiect abandonat este cel de securitate energetică, care includea dezvoltarea capacităților de generare și stocare a energiei electrice, de care Moldova are atât de mare nevoie”, a adăugat Sturza.

Sturza atrage atenția și asupra efectelor devastatoare la nivel global, în special în Africa, Asia și America Latină, unde milioane de oameni vor rămâne fără sprijin alimentar și medical din cauza anulării acestor programe.

„Milioane de oameni vor suferi, fără a mai avea acces la asistența esențială pe care o primeau de la USAID”, a declarat Sturza.

Omul de afaceri avertizează că în spatele acestei decizii se află interese imobiliare uriașe și o posibilă înțelegere între administrația americană și regimul de la Moscova, care ar putea duce la un „nou Pact de la München” și la un acord de tip „Ribbentrop-Molotov” pentru împărțirea lumii. În opinia sa, acest lucru ar putea include cedarea unor teritorii ale Moldovei, precum Transnistria și alte zone strategice.

„Recomand autorităților moldovene să ofere ceva imobiliar lui Trump – poate Transnistria sau o rivieră pe malul Nistrului. Și rușilor? Rețelele electrice și portul Giurgiulești! Și nu doar atât, probabil și alte părți din Moldova vor ajunge la masa negocierilor”, a mai adăugat Sturza.

În final, Sturza întreabă retoric dacă Moldova ar trebui să urmeze calea unirii, „dar cu cine? Ficusul a plecat, Kremlinovici e pe cale să vină”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

30 Ian. 2026, 12:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
30 Ian. 2026, 12:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Poloniei (Banca Națională a Poloniei – NBP) și-a majorat rezervele de aur la aproximativ 550 de tone, evaluate la peste 63 de miliarde de euro, depășind astfel nivelul deținut de Banca Centrală Europeană. Conducerea NBP anunță că strategia de acumulare va continua, obiectivul fiind atingerea pragului de 700 de tone, scrie euronews.com.

Președintele NBP, Adam Glapiński, a subliniat în repetate rânduri că aurul joacă un rol special în structura rezervelor valutare ale Poloniei. Potrivit acestuia, aurul este un activ fără risc de credit, independent de politicile monetare ale altor state și rezistent la șocuri financiare, contribuind direct la stabilitatea economiei poloneze.

Ambițiile băncii centrale sunt semnificative: pe lângă ținta de 700 de tone de aur, valoarea totală a rezervelor de metal prețios ar urma să ajungă la aproximativ 400 de miliarde de zloți (circa 94 de miliarde de euro).

Datele arată o schimbare rapidă în structura rezervelor. În 2024, aurul reprezenta 16,86% din rezervele valutare ale Poloniei, însă estimările de la sfârșitul lunii decembrie 2025 indică un salt la 28,22%, una dintre cele mai rapide creșteri ale ponderii aurului în rândul băncilor centrale la nivel global. Cele mai mari achiziții au avut loc în ultimele luni din 2025, pe fondul volatilității piețelor și al tensiunilor geopolitice. La inițiativa lui Glapiński, Consiliul de Administrație al NBP a decis continuarea creșterii strategice a rezervelor de aur, iar în luna ianuarie guvernatorul a anunțat că va solicita oficial aprobarea pentru atingerea pragului de 700 de tone.

Potrivit analizelor World Gold Council, anul 2025 a confirmat tendința globală de acumulare a aurului de către băncile centrale. Cu puține excepții, majoritatea statelor și-au majorat deținerile, tratând aurul ca pe un instrument strategic de protecție împotriva crizelor valutare și financiare. Nu mai puțin de 95% dintre băncile centrale chestionate anticipează o creștere a rezervelor globale de aur în următoarele 12 luni.

Marta Bassani-Prusik, directoare pentru produse investiționale și valori valutare la Monetăria Poloniei, explică faptul că independența aurului față de politicile monetare și riscul de credit reprezintă unul dintre principalele motive ale acestor achiziții. La fel de importantă este diversificarea activelor și reducerea ponderii dolarului și a altor valute în rezervele oficiale.

Experții atrag atenția că nu toate băncile centrale raportează integral achizițiile, fiind frecvent menționate în acest context China și Rusia. Unii analiști interpretează aceste mișcări ca parte a pregătirilor pentru un model monetar alternativ, în care aurul ar putea juca un rol mult mai important.

Faptul că Polonia deține acum mai mult aur decât Banca Centrală Europeană are și o semnificație simbolică. Deși BCE gestionează politica monetară a zonei euro, rezervele sale proprii de aur sunt relativ limitate, aproximativ 506,5 tone, responsabilitatea principală revenind băncilor centrale naționale. În acest context, cele 550 de tone ale NBP consolidează poziția Poloniei în arhitectura financiară europeană.

Criticii strategiei NBP susțin însă că fondurile alocate aurului ar fi putut fi investite în obligațiuni generatoare de dobândă. Aurul nu produce venit curent, iar achizițiile Poloniei au coincis cu maxime istorice ale prețului. Chiar dacă ritmul de creștere ar putea încetini în 2026, prognozele marilor instituții financiare rămân optimiste: ING estimează un preț mediu de 4.150 dolari/uncie, Deutsche Bank, 4.450 dolari, Goldman Sachs, 4.900 dolari, iar J.P. Morgan nu exclude un scenariu de 5.300 dolari/uncie în condiții de cerere globală puternică.

„Creșterea cererii din partea băncilor centrale este un răspuns la tensiunile economice și la schimbările geopolitice rapide. Deși achizițiile instituționale nu se reflectă direct în prețuri, ele influențează indirect deciziile investitorilor individuali”, a concluzionat Bassani-Prusik.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM