Va intra Putin să „denazifice” și Moldova? Armand Goșu: România riscă să aibă graniță cu Rusia în Delta Dunării

Măsuri speciale în autoproclamata Republică Transnistria, după ce acum două zile și ieri dimineață au fost mai multe explozii în regiune. Autoritățile de la Chișinău vorbesc de acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, în timp ce Kremlinul anunță că urmărește îndeaproape situația. Care sunt, însă, în acest context, riscurile pentru România?

Istoricul Armand Goșu, expert în spațiul ex-sovietic, spune că incidentele din Transnistria ar fi provocări care ar putea duce la destabilizarea situației în regiune. Asta nu ar însemna neapărat un război – afirmă Armand Goșu, care nu exclude riscuri și pentru România.

„Asta se traduce pentru noi, pentru România, a avea sau a nu avea graniță în Deltă cu Rusia pentru că tu deja ai graniță cu Rusia în bazinul Mării Negre din 2014”, a spus Armand Goșu pentru Europafm.

Situația e cu atât mai delicată cu cât minoritatea rusofonă din Transnistria îl susține pe Vladimir Putin.

„Moldova a evitat a interzice televiziunile rusești. Spre deosebire de Ucraina, Moldova nu le-a interzis. Azi încă moldovenii își iau cea mai mare parte din informații de la televiziunile rusești, iar rezultatul este acesta: că în Transnistria avem provocări care ar putea destabiliza situația”, a mai spus Armand Goșu.

Între timp, după exploziile semnalate – fără victime – Transnistria a instituit cod Roșu de pericol terorist și a întețit controalele la granița cu Republica Moldova.Analiștii de la Chișinău vorbesc despre acţiuni subversive ale Federaţiei Ruse, de natură să creeze pretexte pentru o eventuală invazie în Republica Moldova.

De cealaltă parte, Federația Rusă se declară îngrijorată și anunță că urmărește cu îndeaproape ce se întâmplă în Transnistria.

#graniță #Moldova #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anul 2024 a consemnat o stagnare economică aproape totală în Republica Moldova, cu o creștere reală a PIB-ului de doar 0,1%, arată o analiză realizată de centrul analitic Expert-Grup. Potrivit experților, această evoluție confirmă o tendință îngrijorătoare începută în urmă cu un deceniu: erodarea constantă a potențialului de creștere economică, constată Expert-Grup.

Dacă între 2004–2013 economia Moldovei creștea în medie cu 4,6% anual, în perioada 2014–2023 ritmul s-a redus dramatic la doar 2,2%. În 2024, chiar și dacă excludem impactul secetei severe asupra sectorului agricol, creșterea economică nu ar fi depășit 1,5%, semn că problemele sunt structurale, nu conjuncturale.

Trei cauze-cheie ale stagnării economice vizează, conform Expert- Grup, declinul demografic și emigrarea forței de muncă apte de muncă, deficitul de investiții – atât publice, cât și private, guvernanța slabă, care subminează eficiența programelor publice și absorbția fondurilor de investiții.

Economiștii susțin cî e ne voie de un nou model economic. Potrivit Expert-Grup, Moldova trebuie să renunțe la modelul de creștere bazat pe forță de muncă ieftină – care a generat dezechilibre economice, venituri mici și vulnerabilități majore – și să adopte un nou model economic, axat pe valoare adăugată înaltă și productivitate crescută.

Economiștii au propus cinci obiective strategice. Este vorba eficientizarea suportului pentru antreprenori, prin prioritizarea investițiilor în sectoare cu valoare adăugată mare, dezvoltarea pieței de capital, pentru stimularea investițiilor private, reducerea deficitului comercial, prin susținerea exportatorilor și modernizarea infrastructurii calității, creșterea volumului și eficienței investițiilor publice, inclusiv prin proiecte mature și guvernanță eficientă și creșterea mobilității și calificării forței de muncă, prin formare profesională și politici de sprijin pentru părinți și îngrijitori.