Val de caniculă în țările nordice. Laponia, țara lui Moș Crăciun, a stabilit un record de căldură

Țările nordice au înregistrat în weekend temperaturi aproape de record, inclusiv maxime de 34 de grade Celsius în unele locuri. În Laponia se înregistrează cea mai călduroasă zi din 1914 încoace, scrie The Guardian.

Astfel, Institutul național de meteorologie din Finlanda a înregistrat cea mai ridicată temperatură pentru luna iunie de la începutul înregistrărilor, în 1844. De asemenea, mai multe părți ale Suediei au raportat maxime record pentru luna iunie.

Duminică, în regiunea Kevo, din Laponia, a fost înregistrată o temperatură de 33,6 de grade Celsius, fiind cea mai caldă zi din 1914, când autoritățile au înregistrat 34,7 grade Celsius.

Lapland under extreme heat right now. 34.3°C at Banak, Norway 🇳🇴 This level of heat has never been observed above 70 degrees north in Europe before.

Scandinavia has been in the oven for a while. A very hot June followed by a hot start to July. Widely 10-15°C hotter than average. pic.twitter.com/dYLHOMrhLQ

— Scott Duncan (@ScottDuncanWX) July 5, 2021

În Suedia, luna iunie 2021 a fost a treia cea mai călduroasă înregistrată vreodată la nivel național.

Institutul meteorologic din Norvegia a înregistrat 34 de grade Celsius în Saltdal, o regiune din apropierea Cercului Polar. Aceasta este cea mai ridicată temperatură măsurată în această țară din acest an și la doar 1,6 grade Celsius diferență de recordul istoric al Norvegiei.

Temperaturile ridicate din nordul Europei vin după valul de căldură record și incendiile de vegetație care au provocat distrugeri în unele părți ale Americii de Nord.

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

CFM nu este și nu va fi pasibilă privatizării, chiar și după separarea activităților și crearea noilor companii pentru transportul de pasageri și marfă, a declarat directorul Agenției Proprietății Publice, Roman Cojuhari.

Potrivit șefului APP, în urma reorganizării, societățile pe acțiuni nou create vor avea capital de stat în proporție de 100%, iar pentru acest lucru urmează să fie modificată anexa la lege. „CFM rămâne o întreprindere nepasibilă privatizării. La această etapă, societatea pe acțiuni este cu capital integral de stat”, a precizat directorul APP.

În același timp, Roman Cojuhari a subliniat că întreprinderea feroviară a intrat pe o traiectorie de stabilizare financiară, ca urmare a măsurilor de eficientizare aplicate de managementul companiei în anul 2025. Aceste acțiuni au dus la oprirea creșterii anuale a datoriilor și la începerea achitării acestora, după o perioadă îndelungată în care obligațiile financiare se acumulau constant.

„Dacă comparăm sfârșitul anului 2025 cu sfârșitul anului 2024, vedem că datoriile totale ale întreprinderii au început deja să scadă. Este un lucru important, iar explicațiile detaliate țin de conducerea Căii Ferate”, a declarat șeful Agenției Proprietății Publice.

În prezent, datoriile totale ale CFM se ridică la circa 450 de milioane de lei, însă acestea au fost reduse cu peste 15% față de anul 2024. Potrivit lui Cojuhari, această evoluție pozitivă se reflectă și în rezultatul financiar, care este mai bun decât cel înregistrat în anul precedent.

Ultimele date arată că pierderile CFM s-au cifrat la 152,4 milioane de lei în șase luni ale lui 2025, față de 156,1 milioane de lei în semestrul similar al anului 2024.