Vasile Tarlev – Portret de candidat

27 Sept. 2024, 08:49
 // Categoria: Slider // Autor:  bani.md
27 Sept. 2024, 08:49 // Slider //  bani.md

Președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, este cel de-al patrulea candidat înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală pentru cursa prezidențială. Acesta s-a născut la 6 octombrie 1963 în satul Bașcalia, raionul Basarabeasca. Este căsătorit și are doi copii. Tarlev vorbește limba română, rusă, iar engleza și franceza la nivel elementar, potrivit informațiilor apărute în presă anterior.

Vasile Tarlev și-a făcut studiile la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, între anii 1985-1990, la Facultatea de Tehnologie. După absolvire a început să lucreze ca inginer mecanic principal la fabrica „Bucuria”. În 1991, Tarlev a fost avansat la funcția de inginer principal, iar ulterior a fost numit în funcția de director general adjunct al companiei.

De la fabrica „Bucuria”, Tarlev a intrat în politica mare. În aprilie 2001 a fost numit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Patru ani mai târziu, la 6 martie, a fost ales deputat în Parlament, pe listele Partidului Comunilștilor. Tarlev nu s-a reținut mult timp în legislativ, întrucât o lună mai târziu a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al țării. Desemnarea pentru a doua oară a sa ca premier a fost justificată prin necesitatea asigurarii continuității guvernării Republicii Moldova.

Tarlev a cedat atribuțiile sale în 2008 noului prim-ministru. Este vorba de Zinaida Greceanîi. În același an, Tarlev a fost ales ca lider al partidului Uniunea Centristă din Moldova. A participat la alegerile parlamentare din 2009, însă formațiunea sa nu a trecut pragul electoral. În același an a părăsit partidul și s-a retras din politică. A revenit în 2012, când a fost ales co-președinte al Partidului „Renaștere”, alături de Vadim Mișin. A participat și la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a accede în legislativ. La alegerile prezidențiale din acest an, Tarlev intenționa să candideze independent, însă după ce a fost refuzat de CEC, acesta a fost nominalizat de echipa Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune pe care o conduce.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, familia Tarlev a obținut în 2023, de la compania „Tarogo Transport” 2.363 de lei românești salariu. Tot în 2023, familia candidatului a vândut un imobil pentru suma de 360.000 de euro. În declarație a fost indicată și o donație a cărei valoare depășește 290.464 de lei. Tarlev are un teren agricol care l-a primit drept moștenire, două apartamente, unul prin contract de moștenire, iar altul prin donație. Politicianul mai are o casă, obținută în 2006, la fel prin certificat de moștenire. Are și câteva conturi bancare în Moldova și România, unul în lei, iar restul în euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

Realitatea Live

15 Nov. 2025, 07:55
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
15 Nov. 2025, 07:55 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova se confruntă deja de cinci ani cu stagflație – un fenomen economic rar, dar extrem de periculos, caracterizat prin inflație ridicată combinată cu stagnare economică. Avertismentul a fost făcut de expertul în politici economice de la IDIS „Viitorul”, Veaceslav Ioniță, în ediția din 14 noiembrie 2025 a emisiunii „Analize economice”. Potrivit lui, într-o economie normală prețurile cresc în perioadele de dezvoltare, iar în recesiune tind să scadă. În Republica Moldova, însă, prețurile continuă să crească în ciuda faptului că economia stagnează sau chiar se contractă, ceea ce afectează atât populația, cât și mediul de afaceri.

Expertul a menționat că în 2024 economia a intrat din nou în recesiune, după scăderi ale PIB-ului în trimestrele II și III. Deși trimestrul IV a adus o ușoară îmbunătățire, aceasta nu a fost suficientă pentru a compensa reculul. În ultimii cinci-șase ani, Republica Moldova a înregistrat trei recesiuni – în 2020, 2022 și 2024 –, un semnal clar de stagnare profundă. În același timp, inflația s-a accelerat puternic începând cu 2021, iar până la sfârșitul lui 2025 ar putea atinge 7%, în timp ce prețurile aproape s-au dublat în ultimii cinci ani. Economia, în schimb, nu a crescut aproape deloc, iar sectoarele industrial și agricol nu au reușit să revină la nivelurile din 2019.

Datele prezentate de Ioniță arată că producția industrială din 2024 a rămas sub cea din 2019, iar o eventuală creștere de 5% în 2025 ar readuce industria abia la nivelul de acum șase ani. Situația este și mai complicată în agricultură: anul 2024 a fost slab, iar o creștere de 15% în 2025 ar permite doar recuperarea pierderilor, fără avans real. Exporturile au continuat să scadă, de la 4,3 miliarde dolari în 2022 la circa 3,5 miliarde dolari în 2025, ceea ce înseamnă o revenire la nivelul din 2021.

Numărul persoanelor ocupate s-a redus sever: dacă în 2019 erau 872 de mii de oameni în câmpul muncii, în 2025 cifra a coborât la 807 mii. În același timp, numărul salariaților a crescut cu doar 9 mii. După trei ani consecutivi de scădere a salariilor reale, o îmbunătățire s-a înregistrat abia în 2024, când puterea de cumpărare a crescut ușor. Pentru 2025, salariul real este prognozat să crească cu 6–7%, dar această majorare nu acoperă pierderile acumulate în anii precedenți.

Un alt semnal al stagnării este consumul intern slab. Încasările din TVA au stagnat în perioada 2023–2024, la aproximativ 30 miliarde lei, iar creșterea din 2025, până la 36,6 miliarde lei, reprezintă mai degrabă o revenire la nivelul real al anului 2019, ajustat la inflație. În același timp, pentru prima dată în istorie, Republica Moldova importă mai multe produse alimentare decât exportă, situație pe care expertul o pune pe seama creșterii accelerate a prețurilor, care a favorizat importatorii, în timp ce producătorii locali au rămas blocați.

Ioniță a remarcat și faptul că, într-o economie sănătoasă, creditarea sectorului privat ar trebui să fie pe plus. În Moldova, însă, companiile au preferat în ultimii ani să economisească în loc să investească. Abia în trimestrul II din 2025 creditarea netă a fost pozitivă, dar în trimestrul III tendința s-a inversat, semn că încrederea în economie rămâne redusă.

Expertul concluzionează că Republica Moldova se află într-o perioadă critică, marcată de inflație ridicată, stagnare a producției, scădere a exporturilor, diminuare a locurilor de muncă și consum intern slab. Toate aceste elemente definesc clar stagflația, un context economic nefavorabil, care frânează dezvoltarea țării și apasă puternic asupra nivelului de trai al populației.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII