Vasile Tarlev - Portret de candidat

Președintele Partidului „Viitorul Moldovei”, Vasile Tarlev, este cel de-al patrulea candidat înregistrat oficial de Comisia Electorală Centrală pentru cursa prezidențială. Acesta s-a născut la 6 octombrie 1963 în satul Bașcalia, raionul Basarabeasca. Este căsătorit și are doi copii. Tarlev vorbește limba română, rusă, iar engleza și franceza la nivel elementar, potrivit informațiilor apărute în presă anterior.

Vasile Tarlev și-a făcut studiile la Institutul Politehnic „Serghei Lazo” din Chișinău, între anii 1985-1990, la Facultatea de Tehnologie. După absolvire a început să lucreze ca inginer mecanic principal la fabrica „Bucuria”. În 1991, Tarlev a fost avansat la funcția de inginer principal, iar ulterior a fost numit în funcția de director general adjunct al companiei.

De la fabrica „Bucuria”, Tarlev a intrat în politica mare. În aprilie 2001 a fost numit în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova. Patru ani mai târziu, la 6 martie, a fost ales deputat în Parlament, pe listele Partidului Comunilștilor. Tarlev nu s-a reținut mult timp în legislativ, întrucât o lună mai târziu a fost ales pentru a doua oară prim-ministru al țării. Desemnarea pentru a doua oară a sa ca premier a fost justificată prin necesitatea asigurarii continuității guvernării Republicii Moldova.

Tarlev a cedat atribuțiile sale în 2008 noului prim-ministru. Este vorba de Zinaida Greceanîi. În același an, Tarlev a fost ales ca lider al partidului Uniunea Centristă din Moldova. A participat la alegerile parlamentare din 2009, însă formațiunea sa nu a trecut pragul electoral. În același an a părăsit partidul și s-a retras din politică. A revenit în 2012, când a fost ales co-președinte al Partidului „Renaștere”, alături de Vadim Mișin. A participat și la alegerile parlamentare din 2014, însă formațiunea nu a acumulat numărul necesar de voturi pentru a accede în legislativ. La alegerile prezidențiale din acest an, Tarlev intenționa să candideze independent, însă după ce a fost refuzat de CEC, acesta a fost nominalizat de echipa Partidului „Viitorul Moldovei”, formațiune pe care o conduce.

Potrivit declarației de avere și interese personale depusă la CEC, familia Tarlev a obținut în 2023, de la compania „Tarogo Transport” 2.363 de lei românești salariu. Tot în 2023, familia candidatului a vândut un imobil pentru suma de 360.000 de euro. În declarație a fost indicată și o donație a cărei valoare depășește 290.464 de lei. Tarlev are un teren agricol care l-a primit drept moștenire, două apartamente, unul prin contract de moștenire, iar altul prin donație. Politicianul mai are o casă, obținută în 2006, la fel prin certificat de moștenire. Are și câteva conturi bancare în Moldova și România, unul în lei, iar restul în euro.

Acest material a fost realizat în cadrul Proiectului „Fii informat, votează conștient”, implementat de Bright Communications cu sprijinul Asociației Promo-LEX, din sursele Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate în cadrul materialului aparțin autorilor și nu reflectă neapărat opinia Asociației Promo-LEX și a Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internațională (USAID).

#Vasile Tarlev #Partidului „Viitorul Moldovei”#alegeri prezidentiale #candidat

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Un număr de 13.810 persoane cu domiciliul în regiunea transnistreană erau luate la evidență în anul 2025 pe malul drept al Nistrului în calitate de angajați oficiali, potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat.

Din total, 57,6% sunt bărbați (7.950 persoane), iar 42,4% femei (5.860 persoane), ceea ce indică o participare semnificativă a forței de muncă din regiune pe piața muncii controlată de autoritățile constituționale.

Distribuția geografică arată o concentrare majoră în municipiul Chișinău, unde activează peste 80% dintre acești salariați. Cei mai mulți provin din orașele Tiraspol, Bender, Slobozia și din localitățile din proximitatea acestora, care cumulează peste 54% din total.

Datele indică și un grad ridicat de formalizare a raporturilor de muncă. Aproximativ 93,85% dintre angajați activează în baza contractelor individuale de muncă, fapt ce confirmă caracterul legal și stabil al relațiilor de serviciu.

În ceea ce privește domeniile de activitate, lucrătorii din regiunea transnistreană sunt prezenți în special în comerțul cu amănuntul, transporturi, învățământul secundar general, construcții, industria de prelucrare, precum și în activități de asistență medicală și farmaceutică.

Potrivit Serviciului Fiscal de Stat, aceste evoluții confirmă un nivel avansat de integrare a locuitorilor din stânga Nistrului pe piața muncii de pe malul drept. Autoritățile subliniază că angajații beneficiază de relații de muncă sigure și legale, acces la toate tipurile de concedii și salarii competitive.

Prin participarea lor în sectoare-cheie ale economiei, locuitorii din regiunea transnistreană contribuie direct la dezvoltarea social-economică a Republicii Moldova, mai arată datele oficiale.