Veniturile bugetului public național pentru semestrului I al anului 2021 au crescut cu 5,9 miliarde lei. Cheltuieli

În semestrul I al anului 2021, veniturile bugetului public național constituie 34,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent. Aceste date sunt prezentate în Raportul semianual privind executarea bugetului public național (BPN) și a componentelor acestuia pe anul 2021, aprobat astăzi de Guvern.

În raport sunt prezentate datele privind executarea veniturilor, cheltuielilor, deficitului și surselor de finanțare a deficitului pe primul semestru din 2021. Astfel, în semestrul I al anului 2021, veniturile bugetului public național constituie 34,9 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Potrivit informațiilor, veniturile colectate de către Serviciul Fiscal de Stat au însumat 22,6 miliarde lei, cu 3,3 miliarde lei mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. De asemenea, veniturile colectate de către Serviciul Vamal au constituit 12,6 miliarde lei, cu 2,7 miliarde lei mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2020.

Cheltuielile BPN realizate în semestrul I al anului 2021 au constituit 38,3 miliarde lei, fiind în creștere cu 5,9 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului precedent.

Executarea bugetului public național în primele 6 luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 3,4 miliarde lei, sau 1,5% din Produsul Intern Brut, în condițiile în care ținta de deficit bugetar pentru anul 2021 a fost stabilită de 6,5% din PIB.

La situația din 30 iunie 2021, soldul datoriei de stat a constituit 75,6 miliarde lei, înregistrând o majorare comparativ cu sfârșitul anului 2020 cu 7,7 miliarde lei sau cu 11,4%, la valoarea nominală.

Raportul semianual privind executarea BPN și a componentelor acestuia pe anul 2021 urmează a fi prezentat Parlamentului.

#buget public #cheltuieli #crestere #venituri

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Veaceslav Ioniță lansează un nou avertisment cu privire la modul în care autoritățile tratează subiectul recesiunii economice. Într-o analiză publicată pe Facebook, acesta acuză reprezentanți ai puterii și anumiți „experți de serviciu” că încearcă să manipuleze opinia publică și să nege date economice clare, doar pentru a apăra imaginea politică a guvernării.

Ioniță afirmă că Republica Moldova a intrat în recesiune în 2024, iar acest lucru este demonstrat de scăderea PIB în trei trimestre consecutive. Mai mult, el subliniază că aceasta este a treia recesiune a țării în ultimii cinci ani, un semnal evident al fragilității economiei naționale. Datele, afirmă economistul, au fost incluse și în studiul IDIS „Viitorul” – „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova”, finanțat de Fundația Friedrich-Ebert.

Potrivit lui Ioniță, recesiunea nu este o întâmplare, ci rezultatul unei evoluții negative continue, caracterizate prin stagnare și inflație ridicată, fenomen pe care acesta îl numește pe numele real: stagflație.

Economistul critică dur reacțiile apărute după prezentarea datelor. El spune că un „expert de cohortă propagandistică” a declarat public că recesiunea este un „FALS”, negând evidențele economice. Ioniță ironizează situația, afirmând că respectivul „propagandist” se contrazice public, având postări mai vechi în care el însuși vorbea despre recesiune: „Probabil atunci nu primise încă linie de la partid”.

În opinia sa, tentativa de a minimaliza problemele este „o încercare jalnică, primitivă și lipsită de profesionalism” și reprezintă simptomul unei culturi politice care pune propaganda înaintea analizei economice reale.

Ioniță contrastează rolul economistului cu cel al propagandistului: primul trebuie să identifice problemele și să le explice publicului, în timp ce al doilea „neagă evidențele, intimidează dezbaterile și încearcă să convingă societatea că negrul este alb”.

Economistul avertizează că ignorarea realităților economice nu doar că sabotează discuțiile serioase, dar pe termen lung subminează încrederea și capacitatea de dezvoltare a țării: „Economia nu poate fi mințită la infinit, iar costurile acestei autoamăgiri sunt plătite de întreaga societate”.