Veniturile producătorilor de petrol din SUA s-au ridicat la 200 miliarde de dolari

Producătorii de petrol din SUA au obţinut profituri de peste 200 de miliarde de dolari de la invazia Rusiei în Ucraina, profitând de o perioadă de turbulenţe geopolitice care a zguduit piaţa globală a energiei şi a făcut ca preţurile să crească vertiginos.

Veniturile nete agregate ale companiilor de petrol şi gaze listate la bursă care operează în SUA s-au ridicat la 200,24 miliarde de dolari în al doilea şi al treilea trimestru al anului, potrivit unei analize a rapoartelor de profit şi a estimărilor realizate de S&P Global Commodity Insights pentru Financial Times.
Cifra – care include supermajori, grupuri integrate de dimensiuni medii şi operatori de şisturi mai mici şi independenţi – marchează cele mai profitabile şase luni înregistrate vreodată de sector şi îl plasează pe acesta pe drumul spre un an fără precedent.

„Fluxul de numerar operaţional va fi probabil un record – sau cel puţin foarte aproape de acesta – până la sfârşitul anului”, a declarat Hassan Eltorie, director executiv pentru cercetare la S&P.

Acest profit a înfuriat Casa Albă, în condiţiile în care preţurile ridicate ale petrolului afectează cifrele din sondaje ale democraţilor înainte de alegerile legislative de săptămâna viitoare.

Preşedintele Joe Biden a calificat în această săptămână câştigurile supradimensionate drept „câştiguri de război” şi a acuzat companiile că „profită” de invazia Moscovei. Dacă acestea nu vor investi banii în pomparea mai multor cantităţi de petrol pentru a reduce preţurile la pompă, el a declarat că va cere Congresului să le lovească cu taxe mai mari.

#petrol #profit #SUA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mass-media din Republica Moldova se confruntă în continuare cu probleme grave. Deși în 2025, comparativ cu anii precedenți, valoarea indicatorilor a înregistrat o creștere minoră, problemele sistemice majore în activitatea presei nu au remediate, conform Indicelui privind Situația Presei în Moldova (ISPM) pentru 2025, lansat de Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI).

Documentul este elaborat pentru al X-a an consecutiv. Indicele oferă o analiză a presei în ansamblu, evidențiind problemele și evoluțiile-cheie din sectorul media. Starea presei autohtone a fost apreciată de o echipă de 14 evaluatori, iar punctajul general al ISPM pentru anul 2025 constituie 32.4 puncte în acest an.

Starea presei a fost evaluată în conformitate cu șapte indicatori: cadrul juridic de reglementare, contextul politic, mediul economic, mediul profesional, calitatea jurnalismului, securitatea informațională din perspectivă mediatică și securitatea jurnaliștilor.

Conform raportului, securitatea jurnaliștilor a înregistrat cel mai accentuat regres. Acest lucru s-a produs pe fundalul frecvenței incidentelor de intimidare și agresare a reporterilor în spațiul public, a hărțuirii online și a normalizării discursului ostil față de presă.

În ceea ce privește cadrul juridic, indicatorul a înregistrat o creștere ușoară. Tendința este explicată printr-o o serie de intervenții în legislația audiovizuală, precum și modificări legislative care vizează protecția jurnalistului. Totuși, s-a constatat că există lacune majore în reglementarea coerentă a presei online și a celei scrise și lipsa obligațiilor clare de transparență a proprietății în mediul digital.

Și indicatorul dedicat mediului economic de activitate a presei a înregistrat o creștere minoră, avans susținut mai ales de consolidarea independenței editoriale în rândul redacțiilor independente, precum și de existența unor mecanisme de sprijin prin subvenționare. Totuși, raportul constată că veniturile din publicitate sunt insuficiente, o parte semnificativă a bugetelor continuă să fie direcționată către platforme globale, iar dependența de finanțări externe persistă.

Mediul profesional a crescut la 35 de puncte. A fost consolidată infrastructura de profesionaliza, însă calitatea jurnalismului a înregistrat o scădere ușoară, pe fundalul reducerii punctajului pluralismului intern.

Autorii raportului recomandă adoptarea unei legi generale a mass-mediei, care să vizeze inclusiv presa online, transpunerea standardelor anti-SLAPP, revizuirea mecanismelor problematice de suspendare sau retragere a licențelor, consolidarea garanțiilor privind accesul la informație, sporirea protecției jurnaliștilor și eficientizarea răspunsului instituțional la agresiuni și hărțuire, inclusiv în mediul online.

În 2024, mass-media din Moldova a fost apreciată cu 31.6 de puncte.

Raportul privind starea mass-mediei este parte a proiectului „Avansarea educației mediatice și sprijinirea mass-media din Republica Moldova”, susținut de Suedia și implementat de Internews. Programul își propune să contribuie la creșterea unui sector media divers, independent și viabil financiar, și la abilitarea tinerilor din Moldova de a naviga în siguranță în mediul complex de informare.