Vestea momentului! Buzu anunță mărimea indexării pensiilor

În cadrul emisiunii Rezoomat de la Rlive TV, ministrul Muncii și Protecției Sociale, Alexei Buzu, a anunțat că pensiile vor fi indexate cu puțin peste 4% în loc de 6%, așa cum s-a anticipat anterior. Buzu a explicat că această decizie se bazează pe datele privind inflația, care indică o creștere de 4,2%. Astfel, indexarea pensiilor va reflecta această inflație în conformitate cu legea.

Ministrul a adăugat că vârstnicii nu-și vor recupera banii pierduți anul trecut când pensiile au fost indexate cu 15%. El a argumentat că această măsură a fost necesară într-un an marcat de multiple crize, menținând că aceasta a fost menită să asigure stabilitatea și puterea de cumpărare a pensiilor. Buzu a subliniat că cifra de 15% a fost determinată în funcție de creșterea încasărilor în 2022 față de 2021, evidențiind contextul dificil în care Guvernul a fost nevoit să ia decizii complexe.

Bugetul pentru pensii în anul 2024 este 28,8 miliarde de lei, cu 11% mai mult față de anul curent. În acest an, 530,6 mii de persoane vor beneficia de pensie pentru limita de vârstă.

Prestațiile de asigurări sociale și prestațiile sociale de stat au fost indexate cu 15% de la 1 aprilie sub rata inflației care a fost 34%. Cuantumul pensiei minime pentru limită de vârstă constituie 2 620,62 lei.

Costul indexării pensiilor și altor prestații sociale cu coeficientul de indexare de 15% a constituit peste 3 miliarde lei.

Sistemul de pensii din Republica Moldova funcţionează în baza schemei sistemului solidar de pensii (Pay As You Go). Angajații moldoveni achită de-a lungul vieții contribuții în fondul de pensii, pentru ca la sfârșitul perioadei de cotizare să le fie asigurată pensia de la stat. În Republica Moldova vârsta de pensionare pentru bărbați este de 63 de ani, iar pentru femei 60 de ani și șase luni.

Statisticile arată că în medie, moldovenii nu mai trăiesc suficient pentru a încasa banii opriți de stat pentru pensie. Astfel, aceștia primesc pensie în jur de 10 ani după ce ies din activitate.

La începutul lunii octombrie 2023, în Republica Moldova erau 675,6 mii pensionari, adică cu 303 persoane mai puţine decât acum un an. Potrivit datelor CNAS, majoritatea covârşitoare a pensionarilor (529,4 mii persoane) primesc pensie pentru limită de vârstă (în medie circa 3.680 lei), iar 99,3 mii – pensie de invaliditate (2.446 lei). Cele mai mari pensii – peste 14.631 de lei – le au „anumite categorii de lucrători ai aviaţiei civile” (448 de persoane).

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#indexare #inflație #pensii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economistul Iurie Rija avertizează că agricultura Republicii Moldova a intrat într-un paradox periculos. Fermierii au câștigat lupta cu timpul în producție, dar pierd banii din cauza logisticii lente și scumpe, în special pe calea ferată.

Potrivit analizei sale, productivitatea agricolă a crescut de peste 300 de ori în ultimele două secole. Dacă acum 200 de ani era nevoie de 10 minute de muncă pentru a produce un kilogram de grâu, astăzi același rezultat este obținut în mai puțin de 2 secunde, datorită tehnologiei moderne. Problema apare însă în momentul în care marfa părăsește silozul.

„În câmp lucrăm în secunde, pe calea ferată pierdem zile. Din clipa în care grâul ajunge la CFM, ne întoarcem în secolul XIX”, constată Iurie Rija.

Datele Căii Ferate a Moldovei confirmă ruptura dintre producție și logistică. În 2021, CFM transporta aproape 680 de mii de tone de cereale, iar în 2024 volumul a coborât la doar 138 de mii de tone, o scădere de circa 80%.

În loc să reacționeze prin stimulente pentru a recâștiga clienții, CFM a ales, potrivit economistului, o decizie „care sfidează logica pieței”: majorarea tarifelor într-un moment de minim istoric al volumelor.

Creșterea oficială a tarifelor cu 6–7% ascunde, în realitate, o lovitură mult mai dură pentru exportatorii din nordul țării. Eliminarea discount-ului de volum înseamnă, în practică, scumpiri de peste 25%.

Pentru ruta Nord – Giurgiulești (circa 400 km), calculele sunt fără echivoc: transport feroviar: 37 USD/tonă, cu un timp de livrare de 12 zile, transport rutier: 34 USD/tonă, cu livrare în 24 de ore. „Trenul a devenit mai scump și de 12 ori mai lent decât camionul. Niciun agent economic rațional nu va accepta asta”, subliniază Rija.

Argumentul eficienței energetice a trenului este real, dar insuficient. Deși un tren consumă aproximativ 1,5 litri de motorină pe tonă, economia de combustibil este anulată complet de costul timpului pierdut.

Blocarea capitalului timp de 12 zile, penalitățile portuare și volatilitatea pieței transformă întârzierea într-o pierdere financiară directă. „Un sistem care arde timp este un sistem care arde bani”, avertizează economistul.

Iurie Rija susține că exportatorii nu vor abandonarea căii ferate, dar cer o matematică economică corectă. Asociația Agrocereale propune: moratoriu imediat pe scumpiri, pentru a nu pierde definitiv Nordul țării, tarife flexibile și reduceri pentru volume mari, după modelul „low cost”, reducerea rotației vagoanelor de la 12 la 6 zile, ceea ce ar dubla capacitatea CFM fără investiții majore.

Verdictul economistului este tranșant: majorarea tarifelor într-un moment de colaps al volumelor nu va salva CFM, ci va accelera transferul total al cerealelor pe șosele.