Vești bune pentru bugetari! S-a terminat cu bătaia de joc a salariului minim de 1000 de lei

Bugetarii nu vor mai primi salarii de 2000 de lei, calculate după limita minimului de existentă, după ce Curtea Constituțională a anulat o hotărâre de Guvern dii nanul 2014 care stabilea cuantumul salariului minim.

Curtea a menționat că nu poate substitui Parlamentul și Guvernul la stabilirea cuantumului salariului minim în întreaga ţară. Această circumstanță face imposibilă aplicarea imediată a prezentei Hotărâri. Din acest motiv, Curtea a considerat necesar să amâne efectele prezentei hotărâri până la data de 1 august 2022. În cazul în care Guvernul nu va stabili cuantumul salariului minim pe ţară în conformitate cu raționamentele expuse în prezenta hotărâre până la data de 1 august 2022, cuantumul salariului minim în întreaga țară va fi similar cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010.

„Am reușit să conving Curtea Constituțională să declare neconstituțional salariul minim pe țară în cuantum de 1000 de lei stabilit încă în 2014 și care nu a fost revizuit toți acești ani. Curtea a reținut argumentele invocate în sesizare și a acceptat că marja de discreție a Guvernului și Parlamentului la stabilirea salariului minim nu este absolută. Salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență. Situațiile care au existat până în 2022 când unii bugetari aveau salarii de 2000, 2200 de lei – mai mici decât minimul de existență nu se vor mai putea repeta”, susține deputatul PAS Dan Perciun autorul sesizării.

Mai mult ca atât, Curtea nu doar a acceptat că salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență dar a stabilit că mecanismul de stabilire al salariului minim trebuie să ia în considerare nu doar supraviețuirea persoanei – dar și asigurarea dreptului la demnitatea umană a acesteia.

Concluziile Curții reprezintă o revizuire a jurisprudenței de până acum care stabilea marja absolut discreționară a Guvernului în stabilirea acestui indicator – pornind strict de la posibilitățile economice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salariu #bugetari #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Alexandru Munteanu a criticat modul în care băncile comerciale din Republica Moldova gestionează resursele financiare, acuzând sectorul bancar de pasivitate față de economia reală. Într-o declarație de la tribuna Parlamentului, șeful Executivului a afirmat că instituțiile financiare preferă să-și plaseze lichiditățile în hârtii de valoare și instrumente financiare sigure, în loc să crediteze întreprinderile mici și mijlocii sau agricultura – domenii vitale pentru dezvoltarea economică.

„Eu îmi dau seama că este o problemă. Am discutat cu guvernatoarea Băncii Naționale că trebuie să găsim un model mai eficient, fiindcă băncile au foarte multe lichidități pe care nu prea știu cum să le folosească. Ele le pun în hârtii de valoare, dar nu prea investesc în economia reală. Noi ne gândim cum să accelerăm acest proces și deja ne-am înțeles să avem ședințe comune cu băncile comerciale pentru a le asculta și a identifica soluții concrete”, a declarat premierul.

Munteanu a subliniat că, în opinia sa, situația se va ameliora după alegeri, odată cu revenirea stabilității politice și economice, dar a insistat că statul trebuie să intervină pentru a încuraja băncile să-și asume un rol mai activ în creditarea economiei.

„Eu am o ambiție personală – am fost implicat în programe de microfinanțare și am fost printre fondatorii ProCredit. În Ucraina, ProCredit finanța sectorul agrar, dar în Moldova, din păcate, nu. Dacă am putea prelua unele practici de acolo și să le aplicăm aici, ar fi foarte bine. Trebuie să ne gândim la sectorul mic și mijlociu, nu doar la clienți mari cu gajuri mari”, a spus premierul.

Șeful Guvernului a criticat și filosofia conservatoare a sistemului bancar, care preferă garanțiile materiale mari în locul creditării productive:

„Modelul actual de a cere gaj mare și de a lichida activele în caz de problemă nu funcționează pentru IMM-uri. Băncile trebuie să învețe să facă altceva, să își schimbe filosofia.”
Totodată, premierul a atras atenția asupra efectului normelor prudențiale impuse la nivel european, care, în opinia sa, pot descuraja finanțarea unor sectoare precum agricultura:

„Banca Centrală Europeană a impus multe norme prudențiale care poate au sens în Europa Centrală, dar la noi nu funcționează la fel. În agricultură, modelul de finanțare trebuie să fie altul decât cel aplicat în servicii sau industrie”.