Vești bune pentru bugetari! S-a terminat cu bătaia de joc a salariului minim de 1000 de lei

Bugetarii nu vor mai primi salarii de 2000 de lei, calculate după limita minimului de existentă, după ce Curtea Constituțională a anulat o hotărâre de Guvern dii nanul 2014 care stabilea cuantumul salariului minim.

Curtea a menționat că nu poate substitui Parlamentul și Guvernul la stabilirea cuantumului salariului minim în întreaga ţară. Această circumstanță face imposibilă aplicarea imediată a prezentei Hotărâri. Din acest motiv, Curtea a considerat necesar să amâne efectele prezentei hotărâri până la data de 1 august 2022. În cazul în care Guvernul nu va stabili cuantumul salariului minim pe ţară în conformitate cu raționamentele expuse în prezenta hotărâre până la data de 1 august 2022, cuantumul salariului minim în întreaga țară va fi similar cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010.

„Am reușit să conving Curtea Constituțională să declare neconstituțional salariul minim pe țară în cuantum de 1000 de lei stabilit încă în 2014 și care nu a fost revizuit toți acești ani. Curtea a reținut argumentele invocate în sesizare și a acceptat că marja de discreție a Guvernului și Parlamentului la stabilirea salariului minim nu este absolută. Salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență. Situațiile care au existat până în 2022 când unii bugetari aveau salarii de 2000, 2200 de lei – mai mici decât minimul de existență nu se vor mai putea repeta”, susține deputatul PAS Dan Perciun autorul sesizării.

Mai mult ca atât, Curtea nu doar a acceptat că salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență dar a stabilit că mecanismul de stabilire al salariului minim trebuie să ia în considerare nu doar supraviețuirea persoanei – dar și asigurarea dreptului la demnitatea umană a acesteia.

Concluziile Curții reprezintă o revizuire a jurisprudenței de până acum care stabilea marja absolut discreționară a Guvernului în stabilirea acestui indicator – pornind strict de la posibilitățile economice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salariu #bugetari #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Programul „Prima Casă” a contribuit vizibil la creșterea creditelor ipotecare și a susținut cererea pe piața imobiliară din Republica Moldova, însă autoritățile trebuie să fie atenți la modul în care acesta va fi gestionat pe viitor. Declarațiile au fost făcute de reprezentanții Băncii Mondiale, în cadrul prezentării perspectivelor economice pentru Moldova.

Potrivit experților, în 2025 s-a înregistrat o creștere semnificativă a creditelor imobiliare și ipotecare, deși ritmul s-a temperat spre sfârșitul anului și la începutul lui 2026. Cu toate acestea, sectorul bancar din Moldova rămâne „lichid, profitabil și bine capitalizat”.

Reprezentanții Bănii Mondiale au menționat că programul „Prima Casă” reprezintă un risc care trebuie monitorizat, deoarece mecanismul de acordare a garanțiilor rămâne în afara cadrului macroprudențial. Experții spun că programul stimulează puternic cererea pentru locuințe, însă partea de ofertă nu beneficiază de același sprijin.

„Nu spunem că programul este neapărat rău sau bun, dar trebuie urmărit foarte atent modul în care va fi gestionat în continuare”, au explicat reprezentanții instituției internaționale.

Potrivit estimărilor prezentate, aproximativ o treime din toate creditele ipotecare acordate în Moldova au fost susținute prin acest mecanism.

Reprezentanții Băncii Mondiale au remarcat și creșterea prețurilor pe piața imobiliară, explicată printr-o combinație de factori: cererea mai mare generată inclusiv de cetățenii ucraineni stabiliți temporar în Moldova, efectele programului „Prima Casă”, dar și scumpirea materialelor de construcție.

Totuși, experții spun că, în prezent, problemele majore sau riscurile sistemice în sectorul imobiliar „nu s-au materializat”, inclusiv datorită garanțiilor oferite de stat și stabilității sectorului bancar.

Programul „Prima Casă” a fost oprit la începutul lunii aprilie, după epuizarea bugetului destinat noilor beneficiari. În prezent statul continuă să achite aproximativ 150 de milioane de lei anual pentru circa 6 000 de beneficiari existenți.

Potrivit estimărilor Ministerului Finanțelor, dacă programul ar fi fost extins, costurile bugetare ar fi putut urca la 200–300 de milioane de lei anual.