Vești bune pentru bugetari! S-a terminat cu bătaia de joc a salariului minim de 1000 de lei

Bugetarii nu vor mai primi salarii de 2000 de lei, calculate după limita minimului de existentă, după ce Curtea Constituțională a anulat o hotărâre de Guvern dii nanul 2014 care stabilea cuantumul salariului minim.

Curtea a menționat că nu poate substitui Parlamentul și Guvernul la stabilirea cuantumului salariului minim în întreaga ţară. Această circumstanță face imposibilă aplicarea imediată a prezentei Hotărâri. Din acest motiv, Curtea a considerat necesar să amâne efectele prezentei hotărâri până la data de 1 august 2022. În cazul în care Guvernul nu va stabili cuantumul salariului minim pe ţară în conformitate cu raționamentele expuse în prezenta hotărâre până la data de 1 august 2022, cuantumul salariului minim în întreaga țară va fi similar cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010.

„Am reușit să conving Curtea Constituțională să declare neconstituțional salariul minim pe țară în cuantum de 1000 de lei stabilit încă în 2014 și care nu a fost revizuit toți acești ani. Curtea a reținut argumentele invocate în sesizare și a acceptat că marja de discreție a Guvernului și Parlamentului la stabilirea salariului minim nu este absolută. Salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență. Situațiile care au existat până în 2022 când unii bugetari aveau salarii de 2000, 2200 de lei – mai mici decât minimul de existență nu se vor mai putea repeta”, susține deputatul PAS Dan Perciun autorul sesizării.

Mai mult ca atât, Curtea nu doar a acceptat că salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență dar a stabilit că mecanismul de stabilire al salariului minim trebuie să ia în considerare nu doar supraviețuirea persoanei – dar și asigurarea dreptului la demnitatea umană a acesteia.

Concluziile Curții reprezintă o revizuire a jurisprudenței de până acum care stabilea marja absolut discreționară a Guvernului în stabilirea acestui indicator – pornind strict de la posibilitățile economice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salariu #bugetari #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Țările europene continuă să fie campioane la colectarea taxelor, în timp ce Republica Moldova rămâne mult sub nivelul statelor dezvoltate. Potrivit celor mai recente date ale OCDE, Danemarca colectează la buget echivalentul a 45,2% din PIB, în timp ce în Republica Moldova veniturile fiscale reprezintă aproximativ 21,3% din PIB.

Clasamentul OCDE, care include 38 de state membre, arată că media veniturilor fiscale este de 34,1% din PIB, aproape cu 13 puncte procentuale peste nivelul Republicii Moldova.

Pe primul loc se află Danemarca, unde statul colectează taxe echivalente cu 45,2% din PIB, urmată de Franța (43,5%), Austria (43,4%), Italia (42,8%) și Belgia (42,6%). Primele 19 poziții din top sunt ocupate de state europene.

Potrivit OCDE, nivelul ridicat al taxelor din Europa reflectă modelul social adoptat după cel de-Al Doilea Război Mondial, în care veniturile fiscale finanțează sisteme extinse de educație, sănătate, pensii și protecție socială. Cu toate acestea, structura taxelor diferă de la o țară la alta. De exemplu, Danemarca are unele dintre cele mai ridicate impozite pe venitul persoanelor fizice, dar taxe relativ reduse asupra companiilor și consumului.

La polul opus se află Mexicul, unde veniturile fiscale reprezintă doar 18,3% din PIB, urmat de Columbia (19,9%), Chile (20,5%) și Irlanda (21,7%).

Statele Unite se situează, de asemenea, în partea inferioară a clasamentului, cu venituri fiscale de 25,6% din PIB, cu mult sub media OCDE. Specialiștii explică această diferență prin nivelul mai redus al impozitării și prin faptul că statul american oferă, în general, mai puține beneficii sociale decât majoritatea țărilor europene.

Deși Republica Moldova nu face parte din OCDE și nu este inclusă în clasament, datele disponibile arată că în 2024 veniturile fiscale au reprezentat aproximativ 21,3% din PIB, un nivel apropiat de cel al Irlandei și semnificativ sub media statelor dezvoltate.