Vești bune pentru bugetari! S-a terminat cu bătaia de joc a salariului minim de 1000 de lei

Bugetarii nu vor mai primi salarii de 2000 de lei, calculate după limita minimului de existentă, după ce Curtea Constituțională a anulat o hotărâre de Guvern dii nanul 2014 care stabilea cuantumul salariului minim.

Curtea a menționat că nu poate substitui Parlamentul și Guvernul la stabilirea cuantumului salariului minim în întreaga ţară. Această circumstanță face imposibilă aplicarea imediată a prezentei Hotărâri. Din acest motiv, Curtea a considerat necesar să amâne efectele prezentei hotărâri până la data de 1 august 2022. În cazul în care Guvernul nu va stabili cuantumul salariului minim pe ţară în conformitate cu raționamentele expuse în prezenta hotărâre până la data de 1 august 2022, cuantumul salariului minim în întreaga țară va fi similar cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010.

„Am reușit să conving Curtea Constituțională să declare neconstituțional salariul minim pe țară în cuantum de 1000 de lei stabilit încă în 2014 și care nu a fost revizuit toți acești ani. Curtea a reținut argumentele invocate în sesizare și a acceptat că marja de discreție a Guvernului și Parlamentului la stabilirea salariului minim nu este absolută. Salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență. Situațiile care au existat până în 2022 când unii bugetari aveau salarii de 2000, 2200 de lei – mai mici decât minimul de existență nu se vor mai putea repeta”, susține deputatul PAS Dan Perciun autorul sesizării.

Mai mult ca atât, Curtea nu doar a acceptat că salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență dar a stabilit că mecanismul de stabilire al salariului minim trebuie să ia în considerare nu doar supraviețuirea persoanei – dar și asigurarea dreptului la demnitatea umană a acesteia.

Concluziile Curții reprezintă o revizuire a jurisprudenței de până acum care stabilea marja absolut discreționară a Guvernului în stabilirea acestui indicator – pornind strict de la posibilitățile economice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salariu #bugetari #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Turismul din Republica Moldova a înregistrat o creștere în prima jumătate a anului 2026. În perioada ianuarie–iunie, structurile de cazare din țară au găzduit 257,3 mii de turiști, cu 15,8% mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut, arată datele Biroului Național de Statistică.

Cea mai mare parte a turiștilor au fost străini. Din totalul persoanelor cazate, 159,6 mii, sau 62%, au fost nerezidenți, iar 97,7 mii, sau 38%, au fost rezidenți. Față de ianuarie–iunie 2025, numărul turiștilor nerezidenți a crescut cu 24,7%, în timp ce numărul turiștilor rezidenți a crescut cu 3,6%.

Hotelurile și motelurile au atras cei mai mulți turiști – 177,1 mii de persoane, dintre care 135,4 mii au fost nerezidenți. Numărul turiștilor cazați în aceste unități a crescut cu 23,9% față de aceeași perioadă din 2025.

Creșteri au fost înregistrate și în pensiunile turistice și agroturistice, care au găzduit 31 de mii de turiști, cu 10,9% mai mult decât anul trecut. În structurile de întremare s-au cazat 12,9 mii de persoane, în creștere cu 7,3%.

În schimb, unele tipuri de unități au atras mai puțini turiști. În căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat au fost înregistrați 2,8 mii de turiști, cu 15,9% mai puțini decât în prima jumătate a anului 2025. În structurile de odihnă, precum vilele turistice și satele de vacanță, numărul turiștilor a scăzut cu 9,7%, până la 23,2 mii.

Printre turiștii străini care au ales Moldova s-au numărat în primul rând cetățenii Ucrainei și României. Ucrainenii au reprezentat 39,5% din totalul turiștilor nerezidenți, iar românii – 20,8%. În topul țărilor de proveniență au mai fost Statele Unite ale Americii – 3,5%, Italia – 3,4%, Germania – 3,3%, Turcia – 2,7%, Israel și Polonia – câte 2,2%, precum și Regatul Unit – 1,9%.

În primele șase luni ale anului au fost înregistrate și 679,9 mii de înnoptări, cu 4,6% mai multe decât în ianuarie–iunie 2025. Dintre acestea, 400,2 mii au revenit turiștilor rezidenți, iar 279,6 mii – celor nerezidenți.

Hotelurile și motelurile au concentrat cele mai multe înnoptări – 301 mii, în creștere cu 9,5%. Structurile de întremare au acumulat 177 de mii de înnoptări, cu 8% mai multe decât anul trecut. În pensiunile turistice și agroturistice au fost înregistrate 49,1 mii de înnoptări, în creștere cu 2,8%.

La polul opus, în structurile de odihnă numărul înnoptărilor s-a redus cu 21%, până la 41,3 mii. O scădere de 5,2% a fost înregistrată și în căminele pentru vizitatori, hosteluri, apartamente și camere de închiriat.

Cea mai mare parte a fluxului turistic s-a concentrat în municipiul Chișinău, unde au fost înregistrați 75,2% dintre toți turiștii cazați în țară. Regiunea Centru a acumulat 14,7% din total, regiunea Sud – 5,2%, regiunea Nord – 4,2%, iar UTA Găgăuzia – 0,7%.

Și capacitatea de cazare a crescut ușor. În perioada ianuarie–iunie 2026, aceasta a constituit 79 de mii de locuri-pat, cu 1% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate la pensiunile turistice și agroturistice, unde capacitatea a crescut cu 12%, și la hoteluri și moteluri – cu 8,4%.

Durata medie de ședere a unui turist a fost de 3,6 zile, față de 3,9 zile în prima jumătate a anului 2025. Turiștii rezidenți au stat, în medie, 5,1 zile, iar cei nerezidenți – 2,8 zile.

În același timp, gradul de utilizare a locurilor de cazare a ajuns la 28,4%, cu 1,3 puncte procentuale peste nivelul din perioada similară a anului trecut. Cele mai utilizate au fost locurile din căminele pentru vizitatori, cu un indice de 67,2%, urmate de structurile de întremare – 50,2%, și hotelurile și motelurile – 29%.