Vești bune pentru bugetari! S-a terminat cu bătaia de joc a salariului minim de 1000 de lei

Bugetarii nu vor mai primi salarii de 2000 de lei, calculate după limita minimului de existentă, după ce Curtea Constituțională a anulat o hotărâre de Guvern dii nanul 2014 care stabilea cuantumul salariului minim.

Curtea a menționat că nu poate substitui Parlamentul și Guvernul la stabilirea cuantumului salariului minim în întreaga ţară. Această circumstanță face imposibilă aplicarea imediată a prezentei Hotărâri. Din acest motiv, Curtea a considerat necesar să amâne efectele prezentei hotărâri până la data de 1 august 2022. În cazul în care Guvernul nu va stabili cuantumul salariului minim pe ţară în conformitate cu raționamentele expuse în prezenta hotărâre până la data de 1 august 2022, cuantumul salariului minim în întreaga țară va fi similar cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 165 din 9 martie 2010.

„Am reușit să conving Curtea Constituțională să declare neconstituțional salariul minim pe țară în cuantum de 1000 de lei stabilit încă în 2014 și care nu a fost revizuit toți acești ani. Curtea a reținut argumentele invocate în sesizare și a acceptat că marja de discreție a Guvernului și Parlamentului la stabilirea salariului minim nu este absolută. Salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență. Situațiile care au existat până în 2022 când unii bugetari aveau salarii de 2000, 2200 de lei – mai mici decât minimul de existență nu se vor mai putea repeta”, susține deputatul PAS Dan Perciun autorul sesizării.

Mai mult ca atât, Curtea nu doar a acceptat că salariul minim nu poate fi mai mic decât minimul de existență dar a stabilit că mecanismul de stabilire al salariului minim trebuie să ia în considerare nu doar supraviețuirea persoanei – dar și asigurarea dreptului la demnitatea umană a acesteia.

Concluziile Curții reprezintă o revizuire a jurisprudenței de până acum care stabilea marja absolut discreționară a Guvernului în stabilirea acestui indicator – pornind strict de la posibilitățile economice.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#salariu #bugetari #Curtea Constitutionala

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața farmaceutică din Republica Moldova a ajuns, în perioada ianuarie–septembrie 2025, la valoarea de 204,39 milioane de euro, în creștere cu 5,5% față de aceeași perioadă a anului precedent, arată raportul publicat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AMDM). În același timp, volumul fizic al pieței a crescut cu 4,6%, ajungând la 74,51 milioane de cutii de medicamente.

Importurile continuă să domine piața farmaceutică, reprezentând 93% din valoarea totală, în timp ce medicamentele produse local acoperă doar 7% din piață. În volum (cutii), producția autohtonă deține circa 15%, confirmând o consolidare lentă, dar constantă a sectorului intern.

Raportul AMDM arată și care sunt cele mai importate medicamente (după denumirea comună internațională – DCI). În total, primele 10 poziții însumează peste 27 milioane de euro în 9 luni: Dapagliflozinum – 4,72 milioane euro, Ibuprofenum – 3,81 milioane euro, Rivaroxabanum – 3,12 milioane euro, Rosuvastatinum – 2,91 milioane euro, Sulodexidum – 2,49 milioane euro, Pancreatinum – 2,39 milioane euro, Emicizumabum – 2,28 milioane euro, Ceftriaxonum – 2,25 milioane euro, Medicament homeopat – 2,18 milioane euro și Acidum acetylsalicylicum – 2,09 milioane euro.

Pe partea de importuri, Germania, România, Slovenia, Ungaria și Turcia sunt principalele țări furnizoare, cumulând peste 88 milioane euro. Totodată, piața este tot mai orientată către tratamente moderne și medicamente folosite în bolile cronice, ceea ce se reflectă în structura topului DCI.

În privința companiilor farma, clasamentul este dominat de giganți internaționali precum KRKA, Gedeon Richter, Berlin-Chemie, GlaxoSmithKline și AstraZeneca. Pe segmentul local, Balkan Pharmaceuticals rămâne liderul absolut, cu vânzări de 9,7 milioane euro în nouă luni. Distribuția rămâne puternic concentrată: primele trei companii – Dita Estfarm, RihPanGalFarma și Tetis International – controlează aproximativ 80% din importuri.