Victoria Rusnac, Honey House: Mă pot mândri cu cel mai gustos produs din Republica Moldova

29 Aug. 2022, 09:56
 // Categoria: Oameni şi Idei // Autor:  MD Bani
29 Aug. 2022, 09:56 // Oameni şi Idei //  MD Bani

Femeile producătoare din Republica Moldova au istorii dintre cele mai diferite, însă toate sunt caracterizate de dorința de a avansa și motivația de a oferi mai mult celor care le înconjoară.

Istoriile acestora pot fi descoperite într-un catalog unic, lansat pe data de 4 august 2022 cu susținerea UN Women. În același catalog aflați și detalii despre produsele pe care femeile producătoare le dezvoltă cu grijă și pasiune acasă, în Republica Moldova.

Printre poveștile de succes se regăsește și cea a Victoriei Rusnac, femeia care gestionează compania Honey House.

„Mă pot mândri cu cel mai gustos produs din Republica Moldova – miere naturală cu pomușoare. Produsul este certificat în conformitate cu standardele naționale și cele internaționale. În 2021 am reușit să realizez și primul export. Astfel, produsele Honey House au ajuns tocmai pe rafturile magazinelor din Japonia”, povestește Victoria.

Catalogul femeilor producătoare din Republica Moldova a fost lansat în cadrul proiectului „Sprijin femeilor producătoare locale în dezvoltarea afacerilor, pentru creșterea durabilă și a rezilienței în contextul pandemiei COVID-19 și a potențialelor sale urmări”, implementat de Sweet Mary SRL, în colaborare cu UN Women, grație sprijinului financiar al Suediei. Catalogul este disponibil AICI.

Istoria Victoriei Rusnac poate fi vizionată AICI.

Realitatea Live

02 Feb. 2026, 22:10
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
02 Feb. 2026, 22:10 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Expertul în energetică Sergiu Tofilat a declarat, în cadrul emisiunii Punctul pe azi de la TVR Moldova, că linia electrică Chișinău–Vulcănești nu va soluționa definitiv problema autonomiei energetice a Republicii Moldova, chiar dacă este un proiect important pentru securitatea energetică a țării.

Potrivit lui Tofilat, chiar și în situația în care linia Vulcănești–Chișinău ar fi fost funcțională, deconectările nu ar fi putut fi evitate, deoarece legătura Republicii Moldova cu rețeaua României se face în continuare prin punctul Vulcănești–Isaccea. „Conexiunea cu rețeaua românească este tot acolo, deci oricum ar fi existat deconectări”, a explicat expertul.
Referindu-se la recentele întreruperi de curent, Tofilat a subliniat că atât linia Republicii Moldova, cât și cea a Ucrainei au fost deconectate din motive care urmează să fie stabilite în urma investigațiilor tehnice. El a amintit că astfel de analize pot dura mult timp, oferind exemplul Spaniei, unde raportul final privind deconectările de energie din aprilie anul trecut a fost publicat de ENTSO-E abia în luna octombrie.

În cazul Ucrainei, expertul consideră puțin probabil ca toate concluziile să fie făcute publice, din motive de securitate, pentru a nu expune vulnerabilitățile sistemului energetic în fața Federației Ruse.

Totodată, Sergiu Tofilat a precizat că linia Chișinău–Vulcănești va elimina tranzitul energiei electrice prin regiunea transnistreană și va reduce dependența de Tiraspol, însă acest lucru nu înseamnă automat mai mult curent electric disponibil din România. „De la asta nu va apărea mai multă energie în România și nu vom putea importa mai mult”, a subliniat el.
Expertul a explicat că importurile de energie sunt limitate încă din martie 2022, când Uniunea Europeană a conectat Republica Moldova și Ucraina la rețeaua europeană. În prezent, iarna, cele două țări pot importa împreună până la 2.100 MW pe oră, din care cota Republicii Moldova este de circa 15%, adică aproximativ 315 MW, în timp ce deficitul în orele de vârf ajunge la 600 MW.

Diferența este acoperită temporar doar pentru că Ucraina nu utilizează integral cota sa, iar capacitățile libere sunt realocate Republicii Moldova. „Energocom verifică în fiecare oră ce capacități sunt disponibile”, a mai spus Tofilat.
În acest context, expertul avertizează că situația din sistemul energetic va rămâne instabilă în următorii doi ani, până la punerea în funcțiune a liniei Bălți–Suceava.