(VIDEO) #30deaniBNM! Este pusă în circulație o monedă comemorativă dedicată aniversării de 30 de ani. Cum arată

Banca Națională a Moldovei (BNM) sărbătorește astăzi, 4 iunie, 30 de ani de activitate. Cu ocazia aniversării, BNM pune în circulație pe teritoriul Republicii Moldova o monedă metalică comemorativă cu valoarea nominală de 10 lei. Moneda va fi folosită ca mijloc de plată și în scop numismatic.

Moneda comemorativă este confecționată din oțel, placat cu nichel și alamă, ceea ce îi conferă un aspect bimetalic: argintiu și auriu.

Partea opusă a monedei redă în plan central imaginea stilizată a cifrei „30″ în care este încadrată sigla Băncii Naționale a Moldovei și inscripția „ANI”, sus este gravată imaginea Stemei de Stat a Republicii Moldova, în arc de cerc – inscripția „BANCA NAȚIONALĂ A MOLDOVEI” și un element decorativ.

Pe revers, în exergă, urmând circumferința monedei este gravat un element decorativ, în plan central-valoarea nominală „10 LEI” și în partea de sus – anul emisiei „2021″.

Moneda conține monograma din literele „R” și „M” – acronim al denumirii statului – „Republica Moldova”, în imagine latentă.

Noua monedă comemorativă va circula în paralel cu bancnota de 10 lei și moneda metalică de aceeași valoarea nominală, inclusiv cele cu caracter comemorativ, din emisiunea 2018 – 2020.

Noua monedă completează, în ansamblu, seria monedelor de circulație cu caracter comemorativ, care mai include trei emisiuni de acest gen. Prima monedă a fost emisă de BNM în 2018, când s-au împlinit 25 de ani de la introducerea leului moldovenesc, a doua – în 2019, cu ocazia a trei decenii de la adoptarea legilor despre limba de stat și grafia latină, iar a treia – în anul 2020, fiind dedicată aniversării a 30-a de la adoptarea Drapelului de stat al Republicii Moldova.

#circulatie #10 lei #moneda comemorativa #30 de ani #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Banca Centrală a Federației Ruse (CBR) a decis vineri, 25 iulie, să reducă rata cheie de politică monetară de la 20% la 18%, atingând astfel cel mai scăzut nivel din ultimul an. Decizia vine după o perioadă de presiuni intense din partea mediului de afaceri și a elitelor economice, pe fondul încetinirii semnificative a economiei.

Instituția justifică măsura prin scăderea mai rapidă decât era anticipată a presiunilor inflaționiste, inclusiv a celor persistente, dar și prin semnele clare că economia rusă începe să se răcească. Ca urmare, prognoza oficială de inflație pentru 2025 a fost ajustată în jos, de la 7–8% la 6–7%.

Totuși, Banca Centrală avertizează că nu este momentul pentru relaxare. În comunicatul său, instituția precizează că următoarele decizii privind rata dobânzii vor depinde de evoluția inflației și de stabilitatea așteptărilor inflaționiste. Politica monetară va rămâne restrictivă până când inflația va reveni la ținta fixată pentru 2026.

Reducerea era larg anticipată, singura necunoscută fiind amploarea scăderii – estimările experților variind între 1 și 3 puncte procentuale. CBR a ales varianta de mijloc, considerată un compromis între cerințele pieței și riscurile macroeconomice.

Potrivit datelor oficiale, inflația anualizată a scăzut la 9,2% în iulie, iar inflația de bază a coborât la 4,5%, față de 8,8% în primul trimestru. În același timp, inflația sezonier ajustată a scăzut semnificativ în trimestrul al doilea – un semn că măsurile restrictive ale Băncii Centrale încep să dea roade. Cu toate acestea, așteptările inflaționiste în rândul populației și companiilor rămân ridicate, ceea ce îngrijorează instituția.

CBR remarcă o atenuare a supraîncălzirii economice, dar consideră că scăderea activității în sectoarele civile nu este un semn de criză, ci reflectă o încetinire a cererii interne, în timp ce economia generală continuă să crească moderat.

Piața muncii începe, de asemenea, să se echilibreze. Proporția companiilor care acuză lipsa forței de muncă este în scădere, cererea pentru angajați scade în anumite sectoare, iar salariile cresc într-un ritm mai lent decât în 2024 – deși încă mai rapid decât productivitatea, ceea ce continuă să alimenteze presiunile inflaționiste.

Printre riscurile identificate de Banca Centrală se numără: supraîncălzirea economiei, inflația ridicată, scăderea prețurilor la petrol, tensiunile geopolitice și eventualele devieri de la parametrii bugetari anunțați. Instituția avertizează că va reacționa dacă autoritățile fiscale vor crește cheltuielile peste nivelul planificat.

Singurul risc de natură dezinflaționistă recunoscut de CBR este acela ca politica monetară dură să „răcească” excesiv economia. Cu toate acestea, prognoza de creștere economică a fost menținută neschimbată, estimându-se un avans al PIB-ului între 1% și 2% în 2025.