(VIDEO) Alegătorii transnistreni ar primi câte „un bon” ca să voteze pe cine trebuie. „Asta este realitatea”

11 Iul. 2021, 11:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iul. 2021, 11:52 // Actual //  bani.md

Alegătorii din stânga Nistrului ar primi „un bon” între 300-500 de ruble transnistrene, echivalentul a 390-490 de lei moldovenești, or în medie 25 de dolari pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent. Cel puțin o asemenea informație se vehiculează pe câteva canale de Telegram. Totodată, „asta este realitatea”, a confirmat într-un video și Valentin Vapeș, veteran al Războiului din 1992, de la Varnița.

Încă acum o zi au început să circule informații, precum că alegătorii transnistreni sunt „motivați” să participe la scrutinul electoral în schimbul a unor sume. Sumele variază de la caz la caz. Când 300 de ruble transnistrene, când 500.

Totodată, azi veteranul Valentin Vapeș a oferit mai multe detalii pentru colegii de la Zona de Securitate, fiind prezent la secția de votare de la Varnița, acolo unde deja s-a atestat un rând mare de oameni în așteptare să-și exercite dreptul de vot.

„Se încalcă procedura electorală a dreptului la vot. Trebuia să fie un drept egal între concurenții electorali, o dezbatere electorală ca omul să aibă ce alege. Aici noi vedem un moment fraudabil, care este din start menit de fasciștii socialiști. Mă iertați că spun așa. Chiar oameni care lucrează la Teradex li se plătește bon, adică dacă el vine și votează și are ștampilă. Exact același lucru să plece la Sherif. Adică se achită prin bonuri salariale. Plus minus în mărime de 25 de dolari. Asta este realitatea”, a declarat Valentin Vapeș.

Potrivit datelor CEC, către ora 11:00, deja peste 13.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot, exclusiv, la secțiile de votare din stânga Nistrului. Pentru 41 de secții de votare deschise acolo au fost tipărite 123 de mii de buletine.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. În total pe liste se regăsesc 1 791 de candidați la funcția de deputat.

Realitatea Live

01 Feb. 2026, 12:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
01 Feb. 2026, 12:44 // Actual //  Ursu Victor

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!