(VIDEO) Alegătorii transnistreni ar primi câte „un bon” ca să voteze pe cine trebuie. „Asta este realitatea”

Alegătorii din stânga Nistrului ar primi „un bon” între 300-500 de ruble transnistrene, echivalentul a 390-490 de lei moldovenești, or în medie 25 de dolari pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent. Cel puțin o asemenea informație se vehiculează pe câteva canale de Telegram. Totodată, „asta este realitatea”, a confirmat într-un video și Valentin Vapeș, veteran al Războiului din 1992, de la Varnița.

Încă acum o zi au început să circule informații, precum că alegătorii transnistreni sunt „motivați” să participe la scrutinul electoral în schimbul a unor sume. Sumele variază de la caz la caz. Când 300 de ruble transnistrene, când 500.

Totodată, azi veteranul Valentin Vapeș a oferit mai multe detalii pentru colegii de la Zona de Securitate, fiind prezent la secția de votare de la Varnița, acolo unde deja s-a atestat un rând mare de oameni în așteptare să-și exercite dreptul de vot.

„Se încalcă procedura electorală a dreptului la vot. Trebuia să fie un drept egal între concurenții electorali, o dezbatere electorală ca omul să aibă ce alege. Aici noi vedem un moment fraudabil, care este din start menit de fasciștii socialiști. Mă iertați că spun așa. Chiar oameni care lucrează la Teradex li se plătește bon, adică dacă el vine și votează și are ștampilă. Exact același lucru să plece la Sherif. Adică se achită prin bonuri salariale. Plus minus în mărime de 25 de dolari. Asta este realitatea”, a declarat Valentin Vapeș.

Potrivit datelor CEC, către ora 11:00, deja peste 13.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot, exclusiv, la secțiile de votare din stânga Nistrului. Pentru 41 de secții de votare deschise acolo au fost tipărite 123 de mii de buletine.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. În total pe liste se regăsesc 1 791 de candidați la funcția de deputat.

#alegeri parlamentare anticipate #alegatori #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

The Wall Street Journal relatează că ideea centrală din planul de pace al lui Donald Trump pentru Ucraina este inspirată direct dintr-o propunere a Moscovei: pace prin afaceri, nu prin negocieri politice tradiționale. Potrivit surselor citate, apropiați ai lui Trump și emisari ai Kremlinului au lucrat în secret la un proiect economic de proporții istorice.

Conform WSJ, trimisul special Steve Witkoff, șeful Fondului Rus de Investiții Directe Kirill Dmitriev și ginerele lui Donald Trump, Jared Kushner, au elaborat un plan informal evaluat la 2 trilioane de dolari, menit să stabilizeze economia Rusiei după ani de sancțiuni. Modelul propus ar fi oferit companiilor americane prioritate absolută la investiții și dividende, înaintea actorilor economici europeni. Dmitriev ar fi promovat în cerc restrâns o idee extrem de controversată: folosirea celor 300 de miliarde de dolari din activele Băncii Centrale a Rusiei înghețate în Europa pentru proiecte comune ruso-americane și pentru reconstrucția Ucrainei sub conducere americană.

Propunerea Kremlinului ar fi inclus, de asemenea, un parteneriat extins între companii americane și rusești pentru exploatarea resurselor minerale uriașe ale Arcticii, precum și a altor zăcăminte din Federația Rusă. Sursele WSJ susțin că mesajul constant al emisarior lui Putin a fost: „Posibilitățile pentru cele două țări sunt nelimitate”.

Într-un exemplu care a surprins negociatorii americani, Dmitriev ar fi sugerat chiar o misiune comună SUA–Rusia pe Marte, realizată în colaborare cu SpaceX, compania lui Elon Musk — un simbol al potențialei „renașteri” a cooperării dintre două puteri aflate în conflict direct încă din Războiul Rece.

Materialul WSJ arată că aceste discuții neoficiale au avut loc timp de luni de zile, în paralel cu negocierile pentru încetarea focului în Ucraina. Deocamdată, nici Casa Albă, nici Kremlinul nu au confirmat public aceste idei, însă publicarea lor ridică întrebări majore despre direcția pe care o pot lua relațiile dintre Washington și Moscova în cazul unui eventual acord de pace.

Propunerea — descrisă de o sursă ca „o încercare de a transforma dușmănia geopolitică în profit economic” — rămâne pentru moment una dintre cele mai controversate idei apărute în contextul negocierilor privind viitorul războiului din Ucraina.