(VIDEO) Alegătorii transnistreni ar primi câte „un bon” ca să voteze pe cine trebuie. „Asta este realitatea”

Alegătorii din stânga Nistrului ar primi „un bon” între 300-500 de ruble transnistrene, echivalentul a 390-490 de lei moldovenești, or în medie 25 de dolari pentru a participa la alegerile parlamentare anticipate care se desfășoară în această duminică, 11 iulie curent. Cel puțin o asemenea informație se vehiculează pe câteva canale de Telegram. Totodată, „asta este realitatea”, a confirmat într-un video și Valentin Vapeș, veteran al Războiului din 1992, de la Varnița.

Încă acum o zi au început să circule informații, precum că alegătorii transnistreni sunt „motivați” să participe la scrutinul electoral în schimbul a unor sume. Sumele variază de la caz la caz. Când 300 de ruble transnistrene, când 500.

Totodată, azi veteranul Valentin Vapeș a oferit mai multe detalii pentru colegii de la Zona de Securitate, fiind prezent la secția de votare de la Varnița, acolo unde deja s-a atestat un rând mare de oameni în așteptare să-și exercite dreptul de vot.

„Se încalcă procedura electorală a dreptului la vot. Trebuia să fie un drept egal între concurenții electorali, o dezbatere electorală ca omul să aibă ce alege. Aici noi vedem un moment fraudabil, care este din start menit de fasciștii socialiști. Mă iertați că spun așa. Chiar oameni care lucrează la Teradex li se plătește bon, adică dacă el vine și votează și are ștampilă. Exact același lucru să plece la Sherif. Adică se achită prin bonuri salariale. Plus minus în mărime de 25 de dolari. Asta este realitatea”, a declarat Valentin Vapeș.

Potrivit datelor CEC, către ora 11:00, deja peste 13.000 de oameni și-au exercitat dreptul la vot, exclusiv, la secțiile de votare din stânga Nistrului. Pentru 41 de secții de votare deschise acolo au fost tipărite 123 de mii de buletine.

Pentru acest scrutin, CEC a înregistrat 23 de concurenți electorali: 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent. În total pe liste se regăsesc 1 791 de candidați la funcția de deputat.

#alegeri parlamentare anticipate #alegatori #stanga nistrului

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că Guvernul analizează posibilitatea reducerii poverii fiscale pe salarii, însă o eventuală schimbare nu este sigură nici măcar pentru anul 2027, fiind vorba despre un proces de durată care necesită modelări și recalculări ample.

Gavriliță a precizat că ideea de reducere a taxării muncii este deocamdată o „dorință și o preferință”. „Intenționăm să venim cu aceste reduceri din anul 2027”.

„Consider că povara pe salarii este mare. Când taxăm munca, taxăm costurile companiilor și le afectăm competitivitatea. De asta cred că trebuie să ne orientăm ca stat mai mult spre profituri, nu spre costuri”, a declarat ministrul.

Potrivit acestuia, obiectivul este mutarea graduală a poverii fiscale de pe salarii către profit și către o bază fiscală mai largă, astfel încât statul să colecteze „mai echitabil”, fără a penaliza direct munca angajaților.

„Unde se reține din munca oamenilor, acolo ar trebui să colectăm mai puțin. Ca să rezolvăm problema salariilor și a veniturilor cetățenilor. Dar este un lucru de durată. Vom reveni cu detalii pe parcursul anului, după ce vom re-evalua și modela un sistem optim de taxare”.

Ministrul a subliniat că mărirea bazei fiscale este una dintre priorități, adică atragerea mai multor contribuabili și venituri în zona legală, nu creșterea taxelor pe cei care deja plătesc.

„Nu trebuie să colectăm mai mult pe unitate, ci mai agil, dintr-o bază mai largă. Creșterea economică trebuie să aducă mai mulți contribuabili, nu să îi împovăreze pe cei existenți”, a punctat Gavriliță.

În prezent, angajatul achită 12% cota impozitului pe venit și 9% pentru asigurarea medicală,, în timp ce angajatorul achită 18% în fondul asigurărilor sociale.