(VIDEO) Aliona Stratan la Proimobil Vlog: Noi împreună scriem istorie

De această dată invitată ediției „Proimobil Vlog cu Olga Gîdilica” a fost prim-vicepreședintele „MAIB” Aliona Stratan.

În cadrul noii ediții de Proimobil Vlog, invitata prim-vicepreședintele „MAIB” Aliona Stratan a vorbit despre rebranding-ul băncii, o strategie bine gândită de promovare și extinderea băncii peste hotarele Republicii Moldova. La fel, Aliona Stratan a mai descris oportunitățile și privilegiile pe care o instituție financiară le oferă clienților săi, precum și cum cea mai mare bancă plănuiește să intre dramatic la un alt nivel împreună cu partenerii săi, printre care se numără și Proimobil.

Despre partenerii MAIB, Aliona Stratan a declarat că în politica băncii există tendința de a face parteneriate cu cei mai buni de pe
piața din Republica Moldova. În special despre Proimobil, prim-vicepreședintele „MAIB” a declarat că sunt unul dintre cei mai de încredere parteneri pe care îi are banca la moment și că într-adevăr se colaborează intensiv cu Proimobil, din acest parteneriat, Aliona Stratan spune că MAIB primește reacții care îi face să devină și ei mai buni îmbunătățindu-și serviciile și viteza de activitate.

Aliona Stratan mai povestește că la ora actuală, fiecare a treia persoană care accesează un credit alege să o facă de la MAIB. Totodată, prim-vicepreședintele MAIB mai spune și despre piața imobiliară, văzută din perspectiva creditelor ipotecare care devin tot mai populare, ceea ce demonstrează că o bună parte din cetățenii noștri doresc să-și creeze o legătură cu Republica Moldova, ceea ce este un indice îmbucurător.

Spre încheiere, Aliona Stratan a vorbit și despre careva pronosticuri generale pentru anul 2022, care în opinia sa va fi unul marcat de o tendință și mai mare a populației spre digitalizare atât a serviciilor cât și a locurilor de muncă în sine.

#aliona stratan #Proimobil Vlog #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul întârzie achitarea despăgubirilor către doi mari agenți economici din sectorul creșterii porcilor, deși certificatele de constatare a pagubelor au fost emise, iar acțiunile în instanță ar avea drept scop tergiversarea plăților, după sacrificarea a zeci de mii de animale din primăvara anului trecut urmare a unui focar major de pestă porcină africană (PPA).

„Este vorba despre 140 de milioane la o companie și 197 de milioane la cealaltă. Nu vreau să ne legăm de sume, ci de faptul că certificatul de constatare a pagubelor a fost dat în judecată nu de agenții economici, ci anume pentru a tergiversa plata acestor bani”, a declarat într-o conferință de presă Serghei Ivanov, președintele Comisiei economie buget și finanțe.

Potrivit acestuia, cele două companii vizate asigurau aproximativ 45% din necesarul de carne de porc al Republicii Moldova, iar situația creată riscă să afecteze grav atât piața internă, cât și climatul investițional din domeniul agroalimentar.

Ivanov a atras atenția că, în paralel, importurile de carne de porc au crescut constant. „Cantitățile de carne de porc importate au crescut de la circa 6 mii de tone, anual fiind majorate cu aproximativ 500 de mii de tone. Mai mult, în 2028 urmează să fie eliminate complet cotele și taxele la import”, a menționat deputatul.

În opinia sa, mesajul transmis investitorilor este unul descurajator. „Semnalul pe care îl recepționează orice investitor sau cetățean care vrea să investească în Republica Moldova, inclusiv în creșterea porcilor, este negativ, văzând atitudinea statului față de agenții economici loviți de o asemenea nenorocire, prin neplata la timp a despăgubirilor”, a subliniat Ivanov.

Despăgubirile solicitate se ridică la 197 de milioane de lei pentru compania Porco Bello din localitatea Roșcani, și la 140 de milioane de lei pentru compania Golden Piaget din Nisporeni. Împreună, cele două întreprinderi asigurau aproape jumătate din necesarul de carne de porc de pe piața Republicii Moldova.

Doar la ferma din Roșcani, autoritățile au sacrificat 67,7 mii de porci, iar pierderile totale ale companiei se ridică la aproximativ 400 de milioane de lei, potrivit datelor prezentate de președintele Comisiei agricultură.