(VIDEO) Aliona Stratan la Proimobil Vlog: Noi împreună scriem istorie

De această dată invitată ediției „Proimobil Vlog cu Olga Gîdilica” a fost prim-vicepreședintele „MAIB” Aliona Stratan.

În cadrul noii ediții de Proimobil Vlog, invitata prim-vicepreședintele „MAIB” Aliona Stratan a vorbit despre rebranding-ul băncii, o strategie bine gândită de promovare și extinderea băncii peste hotarele Republicii Moldova. La fel, Aliona Stratan a mai descris oportunitățile și privilegiile pe care o instituție financiară le oferă clienților săi, precum și cum cea mai mare bancă plănuiește să intre dramatic la un alt nivel împreună cu partenerii săi, printre care se numără și Proimobil.

Despre partenerii MAIB, Aliona Stratan a declarat că în politica băncii există tendința de a face parteneriate cu cei mai buni de pe
piața din Republica Moldova. În special despre Proimobil, prim-vicepreședintele „MAIB” a declarat că sunt unul dintre cei mai de încredere parteneri pe care îi are banca la moment și că într-adevăr se colaborează intensiv cu Proimobil, din acest parteneriat, Aliona Stratan spune că MAIB primește reacții care îi face să devină și ei mai buni îmbunătățindu-și serviciile și viteza de activitate.

Aliona Stratan mai povestește că la ora actuală, fiecare a treia persoană care accesează un credit alege să o facă de la MAIB. Totodată, prim-vicepreședintele MAIB mai spune și despre piața imobiliară, văzută din perspectiva creditelor ipotecare care devin tot mai populare, ceea ce demonstrează că o bună parte din cetățenii noștri doresc să-și creeze o legătură cu Republica Moldova, ceea ce este un indice îmbucurător.

Spre încheiere, Aliona Stratan a vorbit și despre careva pronosticuri generale pentru anul 2022, care în opinia sa va fi unul marcat de o tendință și mai mare a populației spre digitalizare atât a serviciilor cât și a locurilor de muncă în sine.

#aliona stratan #Proimobil Vlog #MAIB

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.