(VIDEO) Care este rolul Băncii Naționale a Moldovei?

V-ați întrebat vreodată cine emite banii sau cine are grijă de menținerea stabilității prețurilor? Cine supraveghează băncile comerciale sau cine ia anumite decizii în sprijinul economiei?

În cazul în care nu ai știut, acesta este rolul Băncii Naționale a Moldovei.

În primul rând, banca centrală are misiunea să asigure și să mențină stabilitatea prețurilor. La fel, are grijă ca băncile comerciale să fie transparente și să ofere servicii de calitate consumatorilor, dar și ca sistemul național de plăți să se dezvolte. Alături de aceste și alte atribuții, Banca Centrală gestionează și rezervele valutare ale statului, în mai multe scopuri spre binele cetățenilor. De exemplu, dacă apare o criză să poată gestiona stabilitatea financiară a țării. Așadar, pentru ca aceste procese să meargă bine, Banca Națională este o autoritate independentă a statului.

Doriți să puteți lua decizii financiare corecte? Urmăriți campania de educație financiară a Băncii Naționale a Moldovei!

#stabilitatea preturilor #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Legea bugetului de stat pentru anul 2026, adoptată de Parlament în lectura a doua, confirmă un model bugetar dependent de împrumuturi și orientat preponderent spre cheltuieli curente, în timp ce spațiul pentru investiții rămâne limitat.

Potrivit documentului, bugetul este construit cu venituri de aproximativ 79,7 miliarde de lei, iar cheltuielile vor crește cu 7%, comparativ cu cele precizate în 2025 și vor depăși 100,57 miliarde de lei, ceea ce generează un deficit bugetar de peste 20,9 miliarde de lei miliarde de lei. Diferența urmează să fie acoperită aproape integral prin finanțare internă și externă. Din creditele externe – 13 miliarde de lei, iar de pe piața internă peste 7 miliarde de lei.

Un alt element sensibil îl constituie majorările salariale prevăzute pentru funcțiile de rang înalt și instituțiile-cheie ale statului. Bugetul include creșteri ale salariilor pentru Președintele Republicii Moldova, prim-ministru, miniștri, conducători de autorități publice centrale, precum și pentru judecători și procurori. În cazul acestora din urmă, majorările pot ajunge la câteva mii de lei lunar. În același timp, nu toate categoriile de bugetari beneficiază de ajustări similare, ceea ce adâncește discrepanțele salariale din sectorul public. Astfel, președintele țării – +1.400 lei, Prim-ministrul – +2.500 lei, Miniștri și șefi de instituții – majorări similare, iar Judecători și procurori – creșteri între 3.200 și 4.700 lei lunar.

Finanțări sporite sunt prevăzute și pentru instituțiile din domeniul justiției și securității, inclusiv Curtea Constituțională, Curtea Supremă de Justiție, Procuratura, Centrul Național Anticorupție și Serviciul de Informații și Securitate. Creșterile vizează atât cheltuielile de personal, cât și cele operaționale.

Bugetul mai arată că sistemele de asigurări sociale și de sănătate rămân dependente de transferuri de la bugetul de stat, ceea ce indică faptul că acestea nu se autosusțin din contribuții și sunt vulnerabile la eventuale ajustări bugetare.