(VIDEO) Cine poate deveni somelier? Abilitățile care te vor ajuta să ai succes în lumea vinului

Lumea vinului este destul de vastă și deosebită. Unii preferă vinul roșu sec, iar alții se lasă ademeniți de vinurile de desert. Un somelier este acea persoană care te poate ajuta să înțelegi mai bine ce tipuri de vin îți plac. Iată de ce este important ca un somelier să dispună de anumite abilități, pentru a înțelege mai bine necesitățile consumatorilor.

Somelierul din Republica Moldova Mihai Druță a menționat într-un interviu „10 LEI” care sunt principalele abilități pentru a avea succes în lumea misterioasă a vinului.

„Nu oricine poate deveni somelier.”

În primul rând trebuie să fie dezvoltate papilele gustative;
Caracterul

„Dacă ești o persoană foarte închisă poți fi un degustător foarte bun, dar nu vei fi somelier pentru că necesită interacțiune cu oamenii”;

Un somelier este un degustător de emoții.

De asemenea, ai nevoie de degustații permanente pentru a dezvolta papilele gustative, este imposibil să fii un bun somelier dacă guști vinul doar o dată în lună.

Așadar, pentru a deveni somelier nu trebuie să fii doar un bun cunoscător în materie de vin, dar mai ai nevoie să interacționezi cu oamenii, ceea ce înseamnă că vei înreține discuții cu oamenii din domenii diferite și le vei explica cum știi tu mai bine ce vin să aleagă pentru o cină în familie sau ce vin se asortează mai bine cu pește sau carne.

Iar dacă ai nevoie de cursuri de somelier, școala lansată de Mihai Druță te poate ajuta în acest sens. Periodic, Școala de Sommelier din Moldova organizează cursuri unde vei avea parte de degustări și după absolvire vei avea posibilitatea să te angajezi.

#somelier #Mihai Druta #vin #abilități

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.