(VIDEO) Continuă să fumeze, în pofida măsurilor antitutun. Ce i-ar putea convinge pe fumători să renunțe la țigări

De Ziua Națională Fără Tutun, marcată pe 17 noiembrie, unii fumători declară că nu pot renunța la țigări în pofida măsurilor și restricțiilor impuse de autorități. Specialiștii bat alarma și spun că fumatul are un efect negativ asupra speranței de viață, fiind cauza numeroaselor boli pulmonare și cardiovasculare. Aceștia îi îndeamnă pe cei dependenți de nicotină să găsească soluții de a reduce efectele nocive asupra sănătății.

În ultimii ani, autoritățile au introdus o serie de restricții pentru a reduce rata fumatului, precum interdicția de a plasa produsele de tutun la vitrină, imprimarea pe pachete a avertismentelor de sănătate cu imagini sinistre, majorarea prețurilor la produsele de tutun, interdicția de a fuma în locuri publice.

Unii moldoveni sugerează că măsurile antifumat nu au efect asupra fumătorilor înrăiți.

„Oarecum, asta împiedică ca alte persoane să ajungă să fumeze, dar, pe de altă parte, acei fumători care deja înainte fumau – cred că nu-i împiedică”, spune un tânăr.

În cazul avertismentelor de pe pachetele de țigări, deseori, acestea ajung să fie trecute cu vederea.

„La început mai luăm în considerare, dar deja m-am deprins cu desenele acestea”, recunoaște un fumător din capitală.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

„Transmit un oarecare mesaj, dar, sincer, nu cred că ar fi o metodă de a preveni”, ne-a declarat un tânăr.

Medicii spun că, deși procesul de renunțare la fumat este dificil, e nevoie de eforturi pentru a renunța la dependență. Principala motivație pentru un fumător ar trebui să fie nevoia de a se restabili după perioada în care organismul a fost intoxicat cu diverși compuși chimici nocivi.

„Renunțarea de sine stătătoare la fumat este dificilă, dar vitală. În medie, fumătorul pierde circa 10 ani din viață, de aceea este foarte important cât mai devreme posibil să-i motivăm pe fumători să renunțe la fumat”, a declarat neurologul Constantin Buceațchii.

Totodată, specialiștii cred că e nevoie de strategii noi, care să-i ajute inclusiv pe fumătorii care nu vor sau nu pot renunța la fumat.

„În alte țări, precum Grecia, Australia, Noua Zeelandă, Marea Britanie, unde numărul fumătorilor este în scădere, regulatorii au inclus în mod suplimentar în strategia de luptă cu fumatul, strategia de reducere a riscurilor asociate consumului produselor de tutun. Și aceasta într-adevăr lucrează. În lipsa motivației, fumătorilor li se propune să treacă la produse fără fum, care sunt mai puțin nocive cu 90-95%”, spune Constantin Buceațchii.

În Republica Moldova, mai mult de un sfert de populație fumează, iar 5 200 de oameni mor anual din cauza bolilor legate de fumat.

#antitutun #fumatori #fumat #tutun #Tigari

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Registrul european de transparență pentru activități de lobby are lacune, arată un raport publicat miercuri, 17 aprilie, de Curtea de Conturi Europeană. Mecanismul, care ajută la informarea publicului despre cine încearcă să influențeze deciziile la nivelul instituțiilor europene, permite anumitor activități să treacă neobservate, se arată în document.

Registrul de transparenţă al UE are elemente pozitive şi informează cetăţenii cu privire la influenţa potenţială a lobbiştilor. Acest registru are însă unele deficienţe şi lacune în informaţii, care reduc din transparenţa activităţilor de lobby din cele mai mari trei instituţii ale UE. În plus, lobbiştii pot ocoli registrul pentru o serie de interacţiuni prin care pot influenţa totuşi legiuitorii UE, conform Agerpres.

Jorg Kristijan Petrovic, membrul Curţii care a condus acest audit, susține că mecanismul trebuie întărit pentru a avea efectul scontat.

„Registrul de transparenţă al UE trebuie să devină mai puternic, în aşa fel încât să nu fie doar un tigru de hârtie. Registrul aduce informaţii utile, dar nu este o soluţie-miracol. O serie de interacţiuni de lobby pe lângă legiuitorii UE pot avea loc la adăpost de privirile publicului, ceea ce reduce transparenţa şi erodează încrederea cetăţenilor”, a afirmat acesta.

Auditorii critică faptul că lobbiştii trebuie să fie înscrişi în registru doar pentru reuniunile cu cei mai înalţi membri ai personalului şi că sunt raportate doar reuniunile preprogramate. Întâlnirile spontane, conversaţiile telefonice neprogramate şi schimburile de e-mailuri nu trebuie consemnate oficial, iar lobbyiştii nu au obligaţia de a fi înscrişi în registru pentru a se putea întâlni cu angajaţi ai instituţiilor sub nivelul de director-general (adică majoritatea angajaţilor). Deşi instituţiile iau măsuri pentru a mări transparenţa şi a încuraja înregistrarea, ceea ce conduce la mai multe informaţii publicate cu privire la reuniunile şi activităţile cu lobbişti înregistraţi, această publicare nu este sistematică.

În plus, verificările datelor comunicate de lobbyişti ar trebui şi ele îmbunătăţite, în special din cauza riscului ca ONG-urile finanţate de terţe părţi să nu îşi prezinte sursele de finanţare, declarând doar că îşi reprezintă interesele proprii sau interesele colective ale membrilor lor. O treime din ONG-urile înregistrate se declaraseră în această categorie. În fine, site-ul web al registrului prezintă unele limitări importante, în sensul că informaţiile legate de aspecte esenţiale ale activităţilor de lobby nu sunt suficiente pentru a permite controlul public. În plus, site-ul ar trebui să fie mai uşor de utilizat.

Numărul lobbyiştilor înscrişi în registrul de transparenţă al UE a crescut considerabil de la crearea acestuia, mai precis de la aproximativ 5.500 în 2012 la circa 12.500 în 2024. Registrul este voluntar şi are la bază un acord interinstituţional, care nu este un act legislativ cu caracter obligatoriu. Prin urmare, nu se pot impune sancţiuni în baza acestui acord, spre deosebire de dispoziţiile în materie de lobby din unele ţări din UE, care, în plus, acoperă o gamă mai largă de membri ai personalului.

De exemplu, o organizaţie neguvernamentală identificată în „Qatargate” nu era înregistrată, dar a coorganizat o conferinţă la Parlament în iunie 2022. În acelaşi timp, măsurile coercitive pe care instituţiile le pot lua pentru a se asigura că lobbyiştii respectă cerinţele de înregistrare şi de furnizare de informaţii nu sunt suficiente. În medie, între 2019 şi 2022, aproape 1.000 de lobbyişti au fost eliminaţi în fiecare an din registru, din motive administrative. În schimb, doar şase au fost eliminaţi în urma unor anchete.