(VIDEO) Copiii din Edineț se vor naște în condiții mai sigure! Maternitatea – dotată cu echipament de 135,000 de dolari

Centrul perinatal din orașul Edineț a fost dotat cu echipament performant în domeniul obstetricii și ginecologiei. Utilajele moderne în valoare de 135,000 dolari SUA au fost oferite de UNFPA Moldova – Fondul ONU pentru Populație, cu suportul financiar al Guvernului SUA.

La ceremonia de inaugurare a participat Prim-ministra Republicii Moldova Natalia Gavrilița, Ambasadorul SUA în Republica Moldova E.S. Kent D. Logsdon, Reprezentanta Rezidentă UNFPA Moldova Dr. Nigina Abaszada, precum și mai mulți reprezentanți ai APL și ai Spitalului raional Edineț.

„Echipamentul are o importanță vitală. Femeile continuă să nască în orice condiții, în pofida tuturor crizelor. De serviciile acestei maternități beneficiază 280 000 de cetățeni, iar anual în incinta ei au loc peste 1 200 de nașteri. Suntem foarte bucuroși să susținem guvernul în modernizarea maternității și perfecționarea tuturor facilităților. Asta înseamnă săli suplimentare de naștere și de operație, care vor salva viețile nou-născuților și ale mamelor lor”, a menționat Reprezentanta Rezidentă UNFPA Moldova, Dr. Nigina Abaszada.

Spitalul din Edineț se numără printre cele nouă instituții medicale, care sunt dotate cu echipament medical în domeniul sănătății sexuale și reproductive.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește canalul nostru de TELEGRAM!

„Considerăm că este foarte important să ajutăm populația de aici, dar și pe refugiații ucraineni. Lucrând cu partenerii de la UNFPA, am reușit să aigurăm finanțarea proiectului. Este prioritar ca nou-născuții să aibă chiar din prima zi oportunitatea de a avea o viață mai bună și să supraviețuiască. Asta facem noi aici. Suntem fericiți că putem ajuta și contribui la acest proces”, a declarat Ambasadorul SUA în Republica Moldova, E.S. Kent D. Logsdon.

Pe parcursul lunilor octombrie – noiembrie secțiile de terapie intensivă a nou-născutului și secțiile de ginecologie din întreaga țară sunt dotate cu echipament de salvare performant. Totodată, instituțiile medicale sunt dotate cu mobilier medical și mobilier pentru saloanele pacienților. Valoarea totală a echipamentului livrat către cele nouă instituții medicale constituie 3,6 milioane dolari SUA.

Astfel, până la finele anului, vor fi complet utilate 22 de săli de naștere, 14 săli de operație, 35 saloane pentru pacienți și 8 săli de terapie intensivă pentru nou-născuți și mame. În acest mod, circa 15 mii de copii se vor naște în condiții mai sigure.

#maternitate #echipament modern #edinet #UNFPA

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.