VIDEO Criza de cadre din Guvern se datorează lipsei de politici în pregătirea funcționarilor din ultimii 30 de ani

Salariile mici, fluctuația mare de cadre și sistemul birocratic sunt doar câțiva din factorii care provoacă criza de cadre din administrația publică, au afirmat invitații emisiunii „Consens Național” difuzată luni, 25 martie curent, la RLIVE TV.

Veaceslav Ioniță, expert în domeniul administrației și finanțelor publice, și Stella Jemna, fostă șefă de Cabinet al prim-ministrei Natalia Gavrilița, reprezentantă de țară a Fondului regional de investiții WNISEF, sunt de părere că statul trebuie să își revadă politicile pentru a înțelege de câți funcționari are nevoie și care este nivelul lor de pregătire.

„Noi dispărem, ei se înmulțesc. Astăzi sunt mai puțini funcționari decât acum 20 de ani, dar raportați la numărul de populație care a mai rămas în țară ei sunt mai mulți pe cap de locuitor. Statul și-a redus din competențele sale și a digitalizat multe servicii și acum ar fi bine să fie regândit și sistemul de administrare la nivel central și local”, a menționat Veaceslav Ioniță.

Stella Jemna a afirmat că autoritățile trebuie să-și revadă structurile administrative și să investească mai mult în pregătirea noilor funcționari. Potrivit ei, tinerii nu sunt gata să acceadă în funcții manageriale, iar cei cu experiență nu sunt deschiși pentru cooperare.

„Ceea ce se întâmplă cu forța de muncă din administrație astăzi este radiograma la ceea ce nu s-a făcut în ultimii 30 de ani. Faptul că noi nu am investit în acești oameni, că mulți dintre cei care lucrează în ministere nu sunt calificați este rezultatul politicilor unui stat. Este foarte important să avem centre de calificare moderne deoarece ceea ce se învață acum nu mai este relevant”, a afirmat fost șefă de cabinet al prim-ministrei Natalia Gavriliţa.

Potrivit unui studiu realizat de Institutul pentru Inițiative Strategice, fiecare al cincilea post din Guvern este vacant. Cele mai afectate sunt ministerele Culturii și Mediului care duc lipsă de aproximativ 30 la sută din numărul de angajați. Fiecare al patrulea post este vacant și în cadrul ministerelor Sănătății, Finanțelor și Afacerilor Externe. Cel mai bine asigurat cu cadre este Ministerul Educației și Cercetării care are vacante 11 la sută din posturi.

Studiul IPIS a fost realizat în cadrul inițiativei „Administrarea social responsabilă a finanțării externe”, în parteneriat cu Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”, cu suportul Fundației Soros Moldova.

#lipsa de cadre #Consens National #RLIVE TV #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.