VIDEO Cu ce acte poți vota la alegerile și referendumul din 20 octombrie. Precizări importante de la CEC

Pe 20 octombrie curent, cetățenii Republicii Moldova vor participa la două procese electorale importante: alegerile prezidențiale și referendumul constituțional republican. La secțiile de votare, oamenii trebuie să aibă cu sine următoarele acte: buletinul de identitate, împreună cu fișa de însoțire, buletinul de identitate provizoriu or pașaportul, chiar dacă are termenul de valabilitate expirat. Informațiile au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC) care a publicat și un video informativ la acest subiect.

„Pentru studenți și elevii cu drept de vot: Dacă studiezi într-o localitate unde nu ai înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară, poți vota la orice secție din acea localitate. Ai nevoie de actul de identitate și carnetul de student sau elev eliberat de către instituția de învățământ din localitatea respectivă”, menționează reprezentanții autorității.

Amintim că pentru scrutinele din 20 octombrie curent, au fost constituite 2.221 secții de votare. Dintre acestea: 1.957 de secții de votare în circumscripțiile electorale din țară, 30 de secții de votare pentru alegătorii din localitățile localitățile din stânga Nistrului și 234 secții de votare – pentru cetățenii cu drept de vot din străinătate. În circumscripția electorală Chișinău, inclusiv în suburbii, alegătorii vor fi așteptați să-și exercite dreptul la vot la 306 secții de votare.

Secțiile de votare vor fi deschise la ora 07:00, iar stop vot se va anunța la 21:00.

#acte de identitate #alegeri prezidentiale #referendum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.