VIDEO Cu ce acte poți vota la alegerile și referendumul din 20 octombrie. Precizări importante de la CEC

Pe 20 octombrie curent, cetățenii Republicii Moldova vor participa la două procese electorale importante: alegerile prezidențiale și referendumul constituțional republican. La secțiile de votare, oamenii trebuie să aibă cu sine următoarele acte: buletinul de identitate, împreună cu fișa de însoțire, buletinul de identitate provizoriu or pașaportul, chiar dacă are termenul de valabilitate expirat. Informațiile au fost prezentate de Comisia Electorală Centrală (CEC) care a publicat și un video informativ la acest subiect.

„Pentru studenți și elevii cu drept de vot: Dacă studiezi într-o localitate unde nu ai înregistrare la domiciliu sau la reședința temporară, poți vota la orice secție din acea localitate. Ai nevoie de actul de identitate și carnetul de student sau elev eliberat de către instituția de învățământ din localitatea respectivă”, menționează reprezentanții autorității.

Amintim că pentru scrutinele din 20 octombrie curent, au fost constituite 2.221 secții de votare. Dintre acestea: 1.957 de secții de votare în circumscripțiile electorale din țară, 30 de secții de votare pentru alegătorii din localitățile localitățile din stânga Nistrului și 234 secții de votare – pentru cetățenii cu drept de vot din străinătate. În circumscripția electorală Chișinău, inclusiv în suburbii, alegătorii vor fi așteptați să-și exercite dreptul la vot la 306 secții de votare.

Secțiile de votare vor fi deschise la ora 07:00, iar stop vot se va anunța la 21:00.

#acte de identitate #alegeri prezidentiale #referendum #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.