(VIDEO) DE CE se iau deciziile de politică monetară? Instituția responsabilă

Oare ce s-ar întâmpla dacă în economie ar fi un volum prea mare de bani, care ar izvorî ca dintr-un corn al abundenței, adică necontrolat? Pentru a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei a realizat un videografic în care răspunde la această întrebare.

În cazul în care ar exista un volum prea mare de bani, pentru fiecare bun produs în economie sau serviciu prestat ar reveni tot mai mulți bani, ar crește prețurile, iar banii tăi și-ar pierde rapid valoarea. Pentru a evita asemenea situații este importantă menținerea stabilității prețurilor. Acest obiectiv revine băncilor centrale, numite și autorități monetare. În țara noastră, responsabilitatea îi revine Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a atinge acest obiectiv, BNM ia decizii de politică monetară și aplică o serie de instrumente de politică monetară. Principalul instrument este rata de bază, care are ca scop gestionarea cererii și ofertei de bani prin modificarea costului banilor. Prin instrumentele utilizate se încearcă menținerea inflației la un nivel anual optim pentru o creștere și dezvoltare sustenabilă a economiei țării noastre pe termen mediu.

Urmăriți campania de educație financiar a Băncii Naționale a Moldovei!

#decizii de politica monetara #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Conflictul din Iran ar putea provoca o criză alimentară globală din cauza perturbării livrărilor de îngrășăminte, relatează Financial Times. Atacurile asupra infrastructurii din Orientul Mijlociu au afectat semnificativ producția de uree, cel mai utilizat îngrășământ azotat din lume.

Potrivit publicației, o parte importantă a capacităților de producție de uree din regiune a fost scoasă din funcțiune, iar lipsa gazelor naturale a determinat producătorii din Asia de Sud să reducă sau chiar să oprească producția de îngrășăminte.

Din cele aproximativ 2,1 milioane de tone de uree aflate în circuitul comercial, aproape jumătate din livrări au fost perturbate. În același timp, peste 1,1 milioane de tone de îngrășăminte au rămas blocate în Golful Persic. Printre acestea se află și circa 45% din exporturile globale de sulf, un element esențial pentru producerea îngrășămintelor fosfatice.

Situația este agravată de deciziile luate în unele state din Asia. În India, autoritățile au dispus reducerea consumului de gaze pentru fabricile de îngrășăminte la aproximativ 70%, din cauza deficitului de resurse energetice. În același timp, mai multe uzine din Pakistan și Bangladesh și-au suspendat activitatea.

Perturbările apar într-un moment critic pentru agricultură, chiar în perioada sezonului de însămânțare în emisfera nordică. Liderii industriei avertizează că lipsa îngrășămintelor ar putea duce la scăderea recoltelor pentru culturi esențiale, inclusiv pentru orez.

Prețurile la îngrășăminte au început deja să crească puternic. Costul ureei s-a majorat cu peste 40% de la începutul conflictului din Orientul Mijlociu, ceea ce ar putea avea efecte în lanț asupra piețelor agricole și asupra prețurilor alimentelor la nivel global.