(VIDEO) DE CE se iau deciziile de politică monetară? Instituția responsabilă

Oare ce s-ar întâmpla dacă în economie ar fi un volum prea mare de bani, care ar izvorî ca dintr-un corn al abundenței, adică necontrolat? Pentru a informa publicul larg, Banca Națională a Moldovei a realizat un videografic în care răspunde la această întrebare.

În cazul în care ar exista un volum prea mare de bani, pentru fiecare bun produs în economie sau serviciu prestat ar reveni tot mai mulți bani, ar crește prețurile, iar banii tăi și-ar pierde rapid valoarea. Pentru a evita asemenea situații este importantă menținerea stabilității prețurilor. Acest obiectiv revine băncilor centrale, numite și autorități monetare. În țara noastră, responsabilitatea îi revine Băncii Naționale a Moldovei.

Pentru a atinge acest obiectiv, BNM ia decizii de politică monetară și aplică o serie de instrumente de politică monetară. Principalul instrument este rata de bază, care are ca scop gestionarea cererii și ofertei de bani prin modificarea costului banilor. Prin instrumentele utilizate se încearcă menținerea inflației la un nivel anual optim pentru o creștere și dezvoltare sustenabilă a economiei țării noastre pe termen mediu.

Urmăriți campania de educație financiar a Băncii Naționale a Moldovei!

#decizii de politica monetara #Educație Financiară #BNM

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei pentru acoperirea datoriilor generate de așa-numitul „furt al miliardului”, iar aceste plăți vor continua până în anul 2041. Declarația a fost făcută de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la TVR Moldova.

Potrivit ministrului, rambursarea acestei datorii este o obligație bugetară fermă față de Banca Națională a Moldovei, care a intervenit în 2014–2015 pentru a salva sistemul bancar după dispariția fondurilor din cele trei bănci.
„Achităm cam un miliard pe an, continuăm să achităm. Este parte din bugetul de stat și merge pentru achitarea acestor datorii față de Banca Națională”, a declarat Gavriliță.

Întrebat dacă există vreo soluție pentru a reduce această povară financiară, ministrul a spus că, din punct de vedere contabil și financiar, datoria nu poate fi ștearsă.
„Nu există. S-au furat bani, nu ne putem imagina că ei au reapărut. Nu există o datorie care, din punct de vedere financiar, să dispară pur și simplu. Ea trebuie onorată”, a explicat ministrul.

Gavriliță a subliniat că statul este obligat să achite aceste sume indiferent de evoluțiile politice sau judiciare, iar singura șansă de a reduce impactul asupra bugetului este recuperarea banilor de la persoanele responsabile de fraudă.

„Trebuie să o onorăm și, în același timp, să încercăm să recuperăm la maxim de la cei responsabili”, a spus el.

În anul 2014 Republica Moldova a fost zguduită de cel mai mare jaf din istorie. Banca de Economii, Unibank și Banca Socială au fost furate de 1 miliard USD, iar până în prezent nu s-a reușit recuperarea niciunui leu. Ilan Șor unul din figuranții raportului Kroll a fost condamnat în primă instanță, iar dosarul s-a împotmolit la Curtea de Apel. Vlad Plahotniuc care, la fel, figurează în raportul Kroll drept beneficiar al furtului miliardului a părăsit țara în luna iunie a anului 2019.