VIDEO EMOȚIONANT! Loredana Groza la Festivalul Tradițiilor Românești din Chișinău: „Sângele apă nu se face”

„Orice ar fi, sângele apă nu se face”. Acesta a fost mesajul interpretei din România Loredana Groza care a urcat aseară pe scena Festivalului Tradițiilor Românești de la Chișinău. Duminică, 14 mai curent, este ultima zi a acestui eveniment, fiind descrisă ca una plină, pentru că mai mulți oameni au decis să petreacă acolo weekendul.

„Prima oară când am venit la Chișinău a fost în anii 90, prima dată după revoluție, când, să zicem că, granițele au dispărut. De atunci am venit de nenumărate ori și de câte ori vin, am o nostalgie și o emoție fantastică. Cred că oamenii de aici sunt speciali și mă simt cumva că avem același sânge și că orice ar fi, sângele apă nu se face. Indiferent de ce spune istoria, de ce spun politicienii, noi suntem frați și surori. De câteva ori vin aici, mă regăsesc … În 1994, a fost și un cutremur, când eram aici cu concertul”, a povestit Loredana Groza.

Publicul a aplaudat și șuierat în semn de susținere a mesajului.

Interpreta din România a continuat cu un cântec pe care l-a scris pentru „fetele care câteodată se simt singure”.

„Sunt aici așa fete? E mai bine să fim singure decât prost însoțite”, a îndemnat ea.

A fost invitata specială a festivalului. Înaintea sa, au cântat: Ad Libitum VOICES și Valeria Marcu. În prima seară a festivalului au ieșit pe scenă: Nicolae Furdui Iancu, Miara Velicu și Surorile Osoianu. În seara de duminică, va urca X.O. BAND.

Festivalul Tradițiilor Românești este organizat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și face parte din Programul Aniversar Ciprian Porumbescu la Chișinău, desfășurat sub Înaltul Patronaj al președintelui României, Klaus Iohannis.

#loredana #festival #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rusia va apela în 2026 la economiile contribuabililor pentru a-și finanța în continuare războiul din Ucraina, în contextul unei economii tot mai afectate de sancțiuni, inflație și stagnare, relevă o analiză publicată de agenția EFE. Autoritățile de la Moscova au anunțat majorarea cotei TVA de la 20% la 22%, măsura fiind justificată de necesitatea finanțării cheltuielilor pentru securitate și apărare, precum și a sprijinului social acordat familiilor implicate în conflict.

În paralel, sectoare-cheie ale economiei ruse – petrolul, gazele, cărbunele și metalurgia – se confruntă cu dificultăți majore, iar marile companii de stat, inclusiv Rosatom, RusHydro și compania feroviară RZhD, înregistrează presiuni financiare tot mai mari. După noile sancțiuni americane impuse Rosneft și Lukoil, veniturile din exporturile de petrol și gaze au scăzut cu aproximativ 35% în noiembrie, iar pentru decembrie este estimată o diminuare de până la 50%.

În pofida acestor probleme, președintele Vladimir Putin a decis să continue campania militară și să amâne negocierile de pace. Liderul de la Kremlin a declarat că populația va înțelege majorarea taxelor, atât timp cât statul își respectă obligațiile sociale și garantează securitatea țării.

Guvernul rus nu își permite injecții masive de capital pentru salvarea economiei, din cauza inflației ridicate și a eforturilor de a o ține sub control. Astfel, Rusia se pregătește să intre în 2026 cu sectoare stagnante, în timp ce obiectivul principal rămâne reducerea inflației. Vicepremierul Aleksandr Novak a recunoscut că economia rusă nu va ieși din stagnare înainte de 2027, în condițiile în care creșterea PIB este estimată la doar 1% în acest an, după 4,1% în 2024.

Pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare, Kremlinul va majora și alte impozite, inclusiv pe veniturile persoanelor fizice și ale companiilor, va elimina facilitățile fiscale pentru lucrătorii independenți și pentru majoritatea IMM-urilor și va crește taxele pentru autoturisme. Companiile din domeniul tehnologiei vor fi printre cele mai afectate, cota de impozitare urmând să se dubleze, de la 7,6% la 15%.

În același timp, statul continuă confiscarea activelor private, valoarea bunurilor naționalizate ajungând la aproximativ 50 de miliarde de dolari, echivalentul a aproape 2% din PIB. Economiștii avertizează că noile măsuri fiscale vor duce la scumpiri, la scăderea cererii și la extinderea economiei subterane, iar aprecierea puternică a rublei riscă să împingă economia rusă spre un scenariu de stagflație în 2026.