VIDEO EMOȚIONANT! Loredana Groza la Festivalul Tradițiilor Românești din Chișinău: „Sângele apă nu se face”

„Orice ar fi, sângele apă nu se face”. Acesta a fost mesajul interpretei din România Loredana Groza care a urcat aseară pe scena Festivalului Tradițiilor Românești de la Chișinău. Duminică, 14 mai curent, este ultima zi a acestui eveniment, fiind descrisă ca una plină, pentru că mai mulți oameni au decis să petreacă acolo weekendul.

„Prima oară când am venit la Chișinău a fost în anii 90, prima dată după revoluție, când, să zicem că, granițele au dispărut. De atunci am venit de nenumărate ori și de câte ori vin, am o nostalgie și o emoție fantastică. Cred că oamenii de aici sunt speciali și mă simt cumva că avem același sânge și că orice ar fi, sângele apă nu se face. Indiferent de ce spune istoria, de ce spun politicienii, noi suntem frați și surori. De câteva ori vin aici, mă regăsesc … În 1994, a fost și un cutremur, când eram aici cu concertul”, a povestit Loredana Groza.

Publicul a aplaudat și șuierat în semn de susținere a mesajului.

Interpreta din România a continuat cu un cântec pe care l-a scris pentru „fetele care câteodată se simt singure”.

„Sunt aici așa fete? E mai bine să fim singure decât prost însoțite”, a îndemnat ea.

A fost invitata specială a festivalului. Înaintea sa, au cântat: Ad Libitum VOICES și Valeria Marcu. În prima seară a festivalului au ieșit pe scenă: Nicolae Furdui Iancu, Miara Velicu și Surorile Osoianu. În seara de duminică, va urca X.O. BAND.

Festivalul Tradițiilor Românești este organizat de către Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova și face parte din Programul Aniversar Ciprian Porumbescu la Chișinău, desfășurat sub Înaltul Patronaj al președintelui României, Klaus Iohannis.

#loredana #festival #Chisinau

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.