(VIDEO) Etiopia începe producția de electricitate la cel mai mare baraj de pe Nil

Premierul etiopian Abiy Ahmed a lansat oficial duminică producţia de electricitate a Marelui baraj al renaşterii, aflat pe Nilul Albastru, proiect controversat de mai multe miliarde de dolari.

Însoţit de numeroşi înalţi funcţionari, Abiy Ahmed a vizitat centrala electrică şi a apăsat mai multe întrerupătoare pe un ecran electronic pentru a declanşa producţia.

„Acest mare baraj a fost construit de etiopieni, dar în beneficiul tuturor africanilor, pentru ca toţi fraţii şi surorile noastre africane să profite”, a afirmat un înalt responsabil care a participat la lansare, scrie Agerpres.

GERD (Grand Ethiopian Renaissance Dam) reprezintă, încă de la lansarea proiectului în 2011, un diferend cu Sudanul şi Egiptul, ambele dependente de Nil pentru resursele de apă.

Cairo invocă un „drept istoric” asupra fluviului, garantat în baza unui tratat semnat în 1929 între Egipt şi Sudan, pe atunci reprezentat de Regatul Unit, în calitate de putere colonială. Egiptul a obţinut un drept de veto asupra construcţiilor de proiecte pe fluviu.

În 1959, după un acord cu Khartoum privind împărţirea apei, Egiptul şi-a atribuit o cotă de 66% din debitul anual al Nilului, faţă de 22% pentru Sudan.

Nefiind parte în aceste acorduri, Etiopia nu s-a considerat niciodată obligată de ele şi, în 2010, un nou tratat semnat de ţările din bazinul Nilului, în ciuda opoziţiei Egiptului şi Sudanului, a suprimat dreptul de veto egiptean şi a autorizat proiecte de irigaţii şi baraje hidroelectrice.

Sesizat anul trecut, ONU le-a recomandat celor trei părţi să-şi continue negocierile sub egida Uniunii Africane (UA). Cairo şi Khartoum, îngrijorate de aprovizionarea lor cu apă, au cerut Addis Abeba să pună capăt umplerii barajului.

Etiopia a trecut totuşi în iulie la a doua fază de umplere a barajului, anunţat drept unul dintre cele mai mari din Africa cu un obiectiv iniţial de producţie de 6.500 de megawaţi (MW), revizuit apoi la 5.000 MW, la un cost total estimat la 4,2 miliarde de dolari (3,7 miliarde de euro).

Aflat pe Nilul Albastru, la circa 30 km de frontiera sudaneză, Marele baraj al Renaşterii are o lungime de 1,8 km şi o înălţime de 145 metri.

Potrivit media etiopiene, producţia iniţială a GERD este de ordinul a 375 MW, după punerea în funcţiune a unei prime turbine

#nil #Energie #Etiopia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Vineri dimineața, în orașele Dubăsari și Grigoriopol a fost oprită furnizarea apei calde, iar în jurul orei 13:00, aceeași măsură a fost aplicată și în Tiraspol, Bender, Râbnița și Sucleia. Totodată, la stațiile PECO din regiunea transnistreană a fost sistată comercializarea gazului lichefiat, care va fi livrat exclusiv serviciilor de urgență și militare, transmite corespondentul IPN din stânga Nistrului.

Ca măsură de compensare, Centrala hidroelectrică de la Dubăsari a crescut producția de energie de la 24 la 36 de megawați. Acest lucru a fost posibil datorită unei deversări suplimentare de apă de la Centrala hidroelectrică de la Novodnistrovsk. La stație funcționează trei generatoare hidroelectrice, iar în următoarele zile nivelul Nistrului sub baraj va crește cu un metru.

Pe 2 octombrie, Tiraspolul a instituit un regim drastic de economisire a gazului, care va dura aproximativ până pe 12-13 octombrie. Potrivit lui Serghei Obolonik, așa-zisul ministru al economiei din regiune, consumatorii casnici, școlile și spitalele nu vor simți schimbări.

„După încheierea acestei perioade, toți consumatorii din Transnistria și necesitățile regiunii vor fi asigurate cu gaz în regim normal. Mă refer atât la consumatorii industriali, cât și la livrările comerciale, precum și la funcționarea sectorului termoenergetic în condițiile stabilite pentru începerea sezonului de încălzire”, susține Obolonik.

Declarațiile actuale diferă considerabil de retorica sa din mijlocul lunii septembrie. Atunci, Obolonik dădea asigurări că „există un grad ridicat de încredere” în stabilitatea livrărilor de gaze, ceea ce excludea repetarea crizei din ianuarie 2025. Mai mult, el susținea că mecanismul de livrare este „bine pus la punct” și că industria va funcționa în regim normal.

„Privim, cu optimismul caracteristic locuitorilor din Transnistria, faptul că livrările de gaze vor continua în același regim ca și acum. Pentru aceasta, va fi necesar un efort considerabil, inclusiv în cooperare cu Federația Rusă, precum și cu furnizorii de gaze – atât cei ungari, cât și cei moldoveni”, declara Obolonik încă pe 12 septembrie.

Contrastul este evident și în modul de informare a populației. În luna iunie, autoritățile au impus restricțiile fără avertisment: în noaptea de 6 iunie a fost sistată vânzarea de metan, iar ulterior a fost oprită și furnizarea apei calde. Oamenii s-au format în cozi, iar autoritățile nu au oferit explicații oficiale până când panica nu a cuprins întreaga regiune. De această dată, însă, autoritățile au anunțat din timp, pentru a „evita zvonurile și tentativele de a speria populația”, după cum a explicat Obolonik.

Situația este agravată și de condițiile meteo: centrul hidrometeorologic regional a emis o avertizare de furtună, cu rafale de vânt de până la 15 metri pe secundă. În ultima săptămână, în regiunea transnistreană s-a înregistrat o răcire accentuată: dacă la sfârșitul lunii septembrie temperaturile diurne atingeau +19 grade, în zilele de 1-2 octombrie acestea au coborât până la +9..+10 grade. Noaptea, temperaturile se mențin între +5 și +9 grade, iar pe alocuri scad până la +2 grade.