(VIDEO) În ce condiții PDM va vota Guvernul Grosu. Alexandru Jizdan face declarații

Curtea Constituțională a declarat astăzi constituțional decretul președintei Maiei Sandu privind propunerea deputatului PAS, Igor Grosu, la funcția de prim-ministru. În acest context, Deputatul PDM, Alexandru Jizdan, spune că fracțiunea PDM a luat act de această decizie și în continuare îndeamnă toate fracțiunile parlamentare să respecte câmpul legal și în special deciziile Curții Constituționale.

„În continuare urmează să mergem spre consultările pentru investirea unui guvern cu depline împuterniciri. Problema numărul unu este gestionarea acestei pandemii, deblocarea finanțării externe pentru Republica Moldova, ajutorul pentru businessul și oamenii din țara noastră. În alegerile anticipate, țara noastră trebuie să meargă pregătită, adică, vaccinată”, a declarat deputatul PDM, Alexandru Jizdan.

Amintim că, la 16 martie curent, președinta țării, Maia Sandu, l-a înaintat pe Igor Grosu la funcția de prim-ministru, după ce în aceeași zi, candidata majorității parlamentare PSRM-Șor, Mariana Durleșteanu a anunțat că își retrage candidatura propusă la funcția de prim-ministră, chiar în procesul de negocieri, desfășurate la Președinție de către Maia Sandu cu partidele parlamentare, scrie realitatea.md.

A doua zi, Partidul Socialiștilor a contestat la Curtea Constituțională decretul prezidențial de desemnare a lui Igor Grosu, iar la 18 martie, PSRM, în plenul Parlamentului a anunțat crearea unei majorități parlamentare, care îl desemnează la funcția de premier pe actualul ambasador în Federația Rusă, socialistul Vladimir Golovatiuc.

#Igor Grosu #PSRM #Guvern

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Proiectul strategic de instalare a motoarelor de cogenerare la Termoelectrica, finanțat din creditul Băncii Mondiale, intră într-o zonă tensionată. În timp ce Ministerul Energiei negociază direct cu compania turcă Iltekno, alți ofertanți reclamă că sunt ignorați, deși susțin că au prețuri mai mici și oferte conforme tehnic.

Contractul de credit a fost prelungit cu patru luni, iar autoritățile încearcă să încadreze proiectul în plafonul maxim de 86 de milioane de euro. Iltekno, clasată pe primul loc în procedura de achiziție, a avut o ofertă inițială de 111,5 milioane de euro. După negocieri, compania a transmis o ofertă revizuită de 96 de milioane de euro, peste plafonul stabilit, și condiționată de reducerea volumului de lucrări. O parte dintre acestea ar urma să fie realizate ulterior din cont propriu de Termoelectrica.

În paralel, BCC Group din Azerbaidjan a solicitat oficial includerea în negocieri, afirmând că oferta sa reconfirmată este de 75,9 milioane de euro – sub plafonul stabilit de Ministerul Energiei. Surse din cadrul ședințelor interne indică existența unor poziții divergente între instituții: Ministerul Energiei ar susține descalificarea Iltekno, invocând depășirea bugetului și nerespectarea termenului-limită, în timp ce MEPIU și Termoelectrica ar pleda pentru continuarea negocierilor cu compania turcă.

În corespondența dintre Banca Mondială, compania azeră, UCIPE și Ministerul Energiei, se precizează clar că împrumutatul, adică Ministerul Energiei și UCIPE, este cel care decide procedura de procurare. De aici și întrebarea ridicată de mai mulți participanți: de ce nu sunt invitați toți ofertanții la negocieri, pentru a fi selectată cea mai bună ofertă tehnico-economică pentru o întreprindere strategică?

Surse din piață susțin că, pentru a încadra oferta Iltekno în buget, ar exista disponibilitatea ca partea moldovenească să accepte motoare deja fabricate, ale căror caracteristici tehnice nu sunt pe deplin clare. Oficial, această informație nu a fost confirmată.

Contactată de redacția BANI.MD, Ministerul Energiei a transmis că „pe parcursul negocierilor nu putem oferi informații privind derularea acestora, pentru a nu periclita discuțiile, dar și din motive impuse de clauzele contractuale de confidențialitate în vigoare”.

Ministrul Dorin Junghietu a explicat anterior că piața internațională a motoarelor de cogenerare traversează o criză majoră: producători precum Siemens, Wärtsilä sau MAN Energy Solutions au backlog-uri de 2–3 ani, iar costurile au crescut semnificativ din cauza scumpirii materiilor prime, problemelor logistice și cererii explozive generate de centrele de date și contextul războiului din Ucraina. De asemenea, capacitățile propuse de ofertanți au depășit solicitarea inițială – 61–62 MW față de 55 MW – ceea ce a dus la majorarea valorii proiectului.

Cu termen-limită pentru semnarea contractului până la 5 martie, presiunea crește. În joc nu este doar diferența de câteva milioane de euro, ci modelul de guvernanță al unui proiect energetic strategic: negociere directă cu un singur operator sau competiție reală, transparentă, între toți ofertanții eligibili.