(VIDEO) Nadejda Hadjivu, fondatoarea Moft Dulce la emisiunea 10 LEI. A renunțat la SUA pentru o afacere în Moldova

Nadejda Hadjivu este o tânără antreprenoare din Chișinău care a reușit să se lanseze cu brio în lumea antreprenoriatului. După ce a fost stabilită o perioadă în Statele Unite ale Americii a descoperit untul de nuci, care treptat au ajuns să facă parte din meniul ei zilnic. Revenind în Republica Moldova, în perioada pandemiei, nu mai avea o varietate atât de mare de unt de nuci. Astfel a început să le prepare singură, în condiții de casă și cel mai important sănătoase, fără ulei de palmier și fără zahăr. Despre lansarea afacerii, provocări și pastele de nuci am vorbit în cadrul emisiunii 10 LEI realizată de Bani.md în parteneriat cu RLIVE TV.

Istoria afacerii

Afacerea Nadejdei a început dintr-o glumă, într-o perioadă deloc simplă pentru antreprenori – în pandemie. În acea perioadă moldovenii au început să susțină și să aprecieze producătorii antreprenori. Astfel, Nadejda, a încercat și ea să-și expună câteva dintre produsele ei. Chiar din prima zi au început să fie solicitat și astfel a primit în jur de 1000 de comenzi. Atunci a decis că va produce paste de nuci.

La aproape un de la lansare, Moft a reușit să cucerească clienții din Republica Moldova. Produsele Moft pot fi achiziționate atât online, în peste 20 de magazine din Chișinău, cât și la târgurile producătorilor autohtoni. De asemenea, produsele Moft Dulce sunt deja disponibile și pe piața din România.

„Îmi place foarte mult să particip la iarmaroc. La iarmaroc vezi reacția oamenilor când gustă, pentru că noi aducem toate tipurile de paste și clienții au posibilitatea să le guste. Tot aici am posibilitatea să le ofer recenzii despre cum să le consume. Discutând cu oamenii, am adaptat câteva gusturi după clienți. Ei spun că vor să vor mai dulce, sau mai lichidă.”

În primul an de activitate Moft a reușit să dubleze producția și a mărit echipa. De asemenea, cererea a crescut considerabil în această perioadă.

Pentru tânăra antreprenoare calitatea este foarte importantă, motiv pentru care se ocupă personal de alegerea materiei prime.

Cum pot fi consumate pastele de nuci?

„Pasta de migdale o recomand ca un topping la salată. În ceea ce privește pasta de arahide o recomand pentru cei care nu reușesc să găteascp la dejun, luați un măr, ungeți cu untul de arahide și ai o gustare sănătoasă. De asemenea, poate fi un pe pâine sau adăugat în terci. Vara, caramela este perfectă cu înghețată.

Cheltuieli și eșec

Începutul nu a fost atât de ușor precum pare. Pentru a ajunge la etapa de acum, Nadejda a învățat foarte mult, atât din experiența altor antreprenori cât și din propriile greșeli. Chiar și cheltuielile au fost mult mai mari decât cele planificate inițial.

„Cheltuielile au fost de trei ori mai mari decât eu m-am așteptat. Din start mă așteptam ca investiția mea să fie de 500 de mii de lei, dar au fost de două milioane de lei.”

Antreprenoarea a investit atât banii proprii cât și cei obținuți din granturi de la ODIMM și UN WOMEN.

Nadejda este implicată 100% în dezvoltarea afacerii întrucât își dorește să mărească producția cât și să diversifice gama de produse. Printre noutățile care vor putea fi achiziționate la Moft se numără ciocolată și halva fără zahăr.

Din experiența Nadejdei, cea mai mare provocarea pe care a întâlnit-o este birocrația din Republica Moldova de care s-a ciocnit atunci când se ocupa de certificarea produselor.

„Nu știi la cine să te adresezi, nimeni nu îți spune, trebuie mereu să cauți și să înțelegi cum se fac. Nici nu știam la cine să mă adresez.”

Chiar dacă consideră că producerea este destul de complicată și sunt necesare mai multe investiții, iar profitul vine mai greu, Nadejdei Hadjivu îi place ideea pe care a lansat-o, întrucât este o afacere de lungă durată în care vor fi implicate și generațiile viitoare.

#Moft Dulce #Nadejda Hadjivu #paste de nuci #femei in afacere #producere #esec #producatori autohtoni #cheltuieli #afacere #Antreprenor

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anghinarea, o cultură încă rar întâlnită pe terenurile agricole din România, ar putea deveni o opțiune interesantă pentru fermierii care caută produse de nișă cu valoare adăugată ridicată. În condiții favorabile și la prețuri bune de vânzare, veniturile brute pot ajunge chiar la 60.000 de euro pe hectar, potrivit calculelor prezentate de publicația Blic.

Planta este cunoscută în special în bucătăria mediteraneană și poate fi comercializată atât în stare proaspătă, cât și către procesatori. Cultivarea ei este posibilă și în România, însă rezultatele depind în mare măsură de soiul ales, calitatea solului, accesul la apă și protejarea culturii în timpul iernii.

Producțiile diferă semnificativ. Unele cercetări au indicat randamente de aproximativ 14,6-15,7 tone de capitule comercializabile la hectar în cazul unor hibrizi, în timp ce la anumite soiuri locale producția a fost de numai 2,6-7,3 tone. În condiții bune de cultivare, randamentele pot urca însă la 13,7-24,3 tone la hectar.

Densitatea de plantare diferă și ea în funcție de tehnologie. Într-unul dintre sistemele analizate au fost cultivate aproximativ 9.200 de plante la hectar, la o distanță de 1,4 metri între rânduri și 0,8 metri între plante.

Investiția inițială poate include pregătirea terenului, materialul săditor, irigațiile, îngrășămintele, tratamentele fitosanitare, forța de muncă, recoltarea, ambalarea și transportul. Din acest motiv, costurile pot varia puternic de la un producător la altul, iar fermierii care dispun deja de teren, utilaje și infrastructură pornesc cu un avantaj.

Cea mai spectaculoasă diferență apare însă la prețul de vânzare. La o producție de 15 tone la hectar și un preț de 2 euro pe kilogram, valoarea recoltei ar fi de aproximativ 30.000 de euro. La 3 euro/kg, venitul brut ar ajunge la 45.000 de euro, iar la 4 euro/kg ar putea urca până la 60.000 de euro.

Este vorba însă despre venit brut, nu despre profit. Din această sumă trebuie scăzute toate costurile de producție, iar calculul presupune că întreaga recoltă poate fi vândută la prețul respectiv.

Un alt factor esențial este irigarea. Anghinarea are nevoie de suficientă apă, iar lipsa unui sistem de irigații stabil poate afecta semnificativ producția. La fel de importantă este alegerea unui soi adaptat condițiilor locale.

Cea mai mare provocare rămâne însă desfacerea. Piața anghinarei este mult mai puțin dezvoltată în România decât în țările mediteraneene, unde produsul este consumat pe scară largă.

Printre potențialii cumpărători se numără restaurantele, supermarketurile, magazinele specializate și procesatorii agricoli. Pentru fermieri, riscul apare atunci când producția este mare, dar piața de desfacere nu este suficient de dezvoltată.