(VIDEO) Natalia Calmîș, antreprenoare: Îmi doresc să lansez o seră model și să diversific gama de flori

Din dorința de a asigura un venit familiei, în urmă cu mulți ani, Natalia Calmîș din satul Pănășești, raionul Strășeni a lansat o afacere de succes. A început prin a asigura necesitățile familiei cu legume, apoi au lansat vânzările. Mai târziu, în serele familiei Calmîș au apărut și florile.

„Afacerea noastră a început încă în anul 2000. Pe atunci eram studentă, m-am căsătorit și au apărut copiii. Astfel am decis să lansăm o seră pentru creșterea legumelor. În fiecare an creșteam tot mai mult. Inițial produceam pentru consumul propriu, iar mai târziu am început să vindem. Apoi am început să creștem și flori.”

Pentru a asigura un venit pentru tot parcursul anului, vara creșteau legume, iar iarna – flori. Din dragostea pentru flori și legume Natalia și-a urmat studiile de licență și masterat la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, unde și-a îmbogățit considerabil bagajul de cunoștințe.

„Florile au nevoie de îngrijire specială. Dacă în cazul legumelor unele greșeli mici sunt admisibile, atunci în cazul florilor acest lucru este exclus. Acestea au nevoie atât de frunze, cât și de floare. În așa mod am început să studiez mai mult și am depus dosarul la Universitatea Agrară.”

Multitudinea de culori din sere bucură ochiul oricui. Pentru a asigura plantele cu toate cele necesare, serele sunt încălzite, de asemenea există și un sistem modern de irigare, finanțat de către un proiect european. Pentru o mai bună dezvoltare, antreprenoarea folosește îngrășăminte biologice.

În prezent, din cauza situației economice complicate și incerte, Natalia nu riscă „să se avânte” foarte mult, întrucât se confruntă cu unele dificultăți printre care: cerere scăzută la producție, concurență neloială etc.

Întrucât este o afacere de familie, Natalia își dorește ca pe viitor să-și implice și copiii în această activitate.

„Pe viitor planificăm să ne modernizăm. De asemenea, ne dorim să diversificam gama de flori.”

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#PNFM #antreprenoare #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova nu se află într-o criză generală de bani, iar accesul la finanțare nu reprezintă, în prezent, o problemă majoră, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii de la Realitatea TV. Potrivit oficialului, țara se află într-o etapă de dezvoltare care presupune o schimbare de paradigmă în modul de finanțare a economiei.

Gavriliță a subliniat că relația cu Fondul Monetar Internațional nu este una tensionată și că nu există o lipsă de disponibilitate din partea FMI de a sprijini Republica Moldova. „Nu este vorba că FMI nu ar dori să ne împrumute, ci de faptul că, la acest moment, Republica Moldova se află într-o etapă în care există surse de finanțare”, a explicat ministrul.

Potrivit acestuia, provocările țin mai degrabă de costul finanțării, condiționalitățile aplicabile și de viteza cu care pot fi accesate resursele financiare din partea Uniunii Europene sau a altor instituții internaționale. „Nu suntem într-o criză de bani per total”, a punctat Gavrilița.

Ministrul Finanțelor a afirmat că Republica Moldova se consideră deja o țară cu venituri medii superioare, încadrată în categoria „upper middle income country”, ceea ce implică responsabilități suplimentare. „Suntem deja o țară considerată cu nivel de mediu spre dezvoltat și trebuie să ne pregătim să nu mai trăim exclusiv din ajutoare și credite concesionale”, a declarat oficialul.

În acest context, Gavrilița a vorbit despre necesitatea ca Moldova să intre pe piețele de capital, să se finanțeze prin instrumente de piață și să fie prezentă pe piața financiară europeană, inclusiv prin emiterea de obligațiuni în euro. „Probabil suntem deja unica țară din Europa care nu este prezentă pe piața financiară”, a remarcat ministrul.

Referitor la un eventual nou acord cu FMI, Gavrilița a precizat că autoritățile nu exclud semnarea acestuia, însă nu neapărat cu o componentă financiară. Un astfel de acord ar avea rolul de a confirma angajamentul Guvernului pentru reforme și de a transmite un semnal de credibilitate către Uniunea Europeană și alți parteneri externi. „Un memorandum cu FMI le-ar oferi confortul și siguranța că nu trebuie să facă verificări suplimentare”, a explicat ministrul.

Andrian Gavriliță a menționat că discuțiile cu FMI vor continua, iar autoritățile vor analiza în ce măsură un acord fără angajamente financiare directe este oportun pentru Republica Moldova, în condițiile în care principala provocare rămâne gestionarea costului finanțării, nu lipsa accesului la bani.