(VIDEO) Natalia Calmîș, antreprenoare: Îmi doresc să lansez o seră model și să diversific gama de flori

Din dorința de a asigura un venit familiei, în urmă cu mulți ani, Natalia Calmîș din satul Pănășești, raionul Strășeni a lansat o afacere de succes. A început prin a asigura necesitățile familiei cu legume, apoi au lansat vânzările. Mai târziu, în serele familiei Calmîș au apărut și florile.

„Afacerea noastră a început încă în anul 2000. Pe atunci eram studentă, m-am căsătorit și au apărut copiii. Astfel am decis să lansăm o seră pentru creșterea legumelor. În fiecare an creșteam tot mai mult. Inițial produceam pentru consumul propriu, iar mai târziu am început să vindem. Apoi am început să creștem și flori.”

Pentru a asigura un venit pentru tot parcursul anului, vara creșteau legume, iar iarna – flori. Din dragostea pentru flori și legume Natalia și-a urmat studiile de licență și masterat la Universitatea Agrară de Stat din Moldova, unde și-a îmbogățit considerabil bagajul de cunoștințe.

„Florile au nevoie de îngrijire specială. Dacă în cazul legumelor unele greșeli mici sunt admisibile, atunci în cazul florilor acest lucru este exclus. Acestea au nevoie atât de frunze, cât și de floare. În așa mod am început să studiez mai mult și am depus dosarul la Universitatea Agrară.”

Multitudinea de culori din sere bucură ochiul oricui. Pentru a asigura plantele cu toate cele necesare, serele sunt încălzite, de asemenea există și un sistem modern de irigare, finanțat de către un proiect european. Pentru o mai bună dezvoltare, antreprenoarea folosește îngrășăminte biologice.

În prezent, din cauza situației economice complicate și incerte, Natalia nu riscă „să se avânte” foarte mult, întrucât se confruntă cu unele dificultăți printre care: cerere scăzută la producție, concurență neloială etc.

Întrucât este o afacere de familie, Natalia își dorește ca pe viitor să-și implice și copiii în această activitate.

„Pe viitor planificăm să ne modernizăm. De asemenea, ne dorim să diversificam gama de flori.”

Istoria de succes a fost realizată cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în politici economice”, implementat de către GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei (BMZ) și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC).

#PNFM #antreprenoare #afacere #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale a lansat procedura de contractare a serviciilor de consultanță pentru elaborarea unui studiu complex de Evaluare a Impactului asupra Mediului și Social (EIMS), necesar proiectului de extindere a Portul Giurgiulești gestionat de stat, în sumă de 660 mii de lei. Studiul vizează atât impactul la nivel național, cât și pe cel transfrontalier, având în vedere amplasarea proiectului într-o zonă cu sensibilitate ecologică excepțională, la confluența Dunării cu Prutul.

Potrivit Caietului de Sarcini, contractul are o durată maximă de șapte luni de la semnare și presupune realizarea unor analize exhaustive privind biodiversitatea, corpurile de apă, solurile, peisajul, emisiile și deșeurile generate, precum și formularea unor măsuri clare de prevenire, reducere și compensare a impacturilor negative. Rezultatul final va fi un Plan de Management de Mediu și Social, care să ghideze fazele de construcție și operare ale extinderii portului.

Autoritățile subliniază că proiectul trebuie să respecte un cadru legal strict, inclusiv legislația națională în domeniul protecției mediului și convențiile internaționale aplicabile. Amplasamentul se află în aria Rezervația Biosferei Prutul de Jos, inclusă în Rețeaua Mondială UNESCO, în zona Ramsar „Lacurile Prutului de Jos” și într-un sit Emerald, ceea ce impune evaluări detaliate și proceduri speciale. În acest context, aplicarea Convenția Espoo este obligatorie, consultantul urmând să analizeze potențialele efecte asupra mediului din statele vecine și să sprijine consultările transfrontaliere.

Caietul de Sarcini prevede realizarea unor studii de bază ample, inclusiv inventare floristice și faunistice pe teren, analize hidrologice și hidromorfologice ale Dunării și Prutului, studii pedologice, geologice și climatice, precum și modelări predictive privind dinamica apelor, sedimentarea și riscurile de inundații. De asemenea, va fi analizată o gamă de alternative rezonabile, inclusiv opțiunea de a nu realiza proiectul, pentru a justifica soluția finală aleasă.

Inițiativa vine pe fundalul controverselor generate anul trecut, când MIDR a promovat un proiect de hotărâre ce viza schimbarea destinației unui teren forestier de peste 61 de hectare din extravilanul satului Giurgiulești, teren aflat în administrarea Ministerului Mediului și a Agenției „Moldsilva”. Propunerea presupunea transferul acestuia către Agenția Proprietății Publice, pentru utilizare industrială și de transport, fără compensarea pierderilor forestiere, fapt care a stârnit reacții critice din partea experților și organizațiilor de mediu.

Specialiștii au avertizat că o asemenea schimbare ar putea contraveni legislației privind ariile naturale protejate și angajamentelor internaționale ale Republicii Moldova, inclusiv obiectivelor asumate prin strategia „Moldova Europeană 2030”, care prevede extinderea suprafeței ariilor protejate. În acest context, autoritățile susțin că studiul EIMS este esențial pentru a clarifica legalitatea, fezabilitatea și impactul real al extinderii Portului Giurgiulești, înainte de orice decizie finală privind implementarea proiectului.