(VIDEO) O plajă din România s-a transformat în șantier de construcții. Montează o conductă imensă în mare

Plaja din Mamaia a devenit șantier pentru operațiunea de lărgire a plajelor din Eforie. Pentru că în sud nu era suficient spațiu, muncitorii montează o conductă imensă în Mamaia, pe care o vor transporta apoi până în Eforie Sud, scrie Digi24.ro.

„Pe plaja din Mamaia au fost aduse 100 de bucăți de conductă. Au o lungime de 12 metri. În curând vor fi asamblate și vor forma o conductă lungă de 1,2 kilometri.”, spune o jurnalistă Digi24, fiind la fața locului.

Țeava va fi montată chiar la malul mării.

Marius Stamat, antreprenor construcții hidrotehnice: Secțiunile de tubulatură vor fi aduse aici, pe malul apei, vor fi sudate între ele formându-se tubulatura completă, după care va fi împinsă în apă, cu ajutorul excavatoarelor, până când intră în plutire.

Reprezentanții Apele Române Dobrogea-Litoral au fost de acord ca țeava să fie ansamblată în Mamaia, deoarece aici plaja este mai lată.

Nicușor Buzgaru, manager proiect ABADL: Este cea mai apropiată locație unde spațiul generos ne permite montarea conductei fără să avem impedimente sau obstacole. Plaja de la Eforie are acele diguri de stabilizare și nu permiteau montarea unei conducte atât de lungi.

Conducta va fi umplută cu aer sub presiune, împinsă în apă și trasă cu ajutorul mai multor remorchere până la Eforie.

Marius Stamat: Este o tubulatură fixă care stă pe fundul mării. La capetele ei se vor conecta două secțiuni de tubulatură flotantă. Una din ele va veni până pe mal, cealaltă se va lega la nava care transporta nisipul. Se va pompa nisipul de la navă pe uscat.

Conducta va rămâne scufundată în mare până la jumătatea lunii septembrie, atunci când vor începe lucrările de lărgire a plajelor. Operațiunea va dura 12 săptămâni, iar la final, plaja din Eforie Sud va avea între 60 și 100 de metri lățime.

#malul marii #mamaia #plaja

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară globală intră într-o nouă etapă de risc, iar mai multe metropole se apropie de zona considerată bulă, potrivit raportului UBS Global Real Estate Bubble Index 2025. Miami conduce clasamentul mondial, cu un scor de 1,73 și depășește pragul de risc de 1,5, pe fondul creșterii continue a prețurilor locuințelor, în ciuda costurilor ridicate ale creditelor și a scăderii accesibilității. Tokyo, cu un scor de 1,59, și Zurich, cu 1,55, se află de asemenea în zona de risc, confirmând că marile centre economice rămân cele mai vulnerabile în fața unei posibile corecții.

Indexul UBS măsoară gradul de supraevaluare a piețelor pe baza raportului preț–venit, preț–chirie, evoluției creditării și ritmului construcțiilor. Orașele cu scor peste 1,5 sunt considerate în risc de bulă imobiliară, între 0,5 și 1,5 sunt supraevaluate, iar cele între -0,5 și 0,5 sunt evaluate corect. În 2025, cele mai multe orașe din index au înregistrat o scădere a riscului imobiliar, însă creșterile de prețuri în anumite piețe au împins câteva destinații în zona critică.

Miami rămâne cel mai fierbinte punct al pieței globale, cu o creștere reală de 1,9% a prețurilor locuințelor. Tokyo și Zurich au consemnat avansuri și mai mari, de 5,7%, respectiv 5%, care alimentează supraîncălzirea pieței. Alte orașe, deși nu depășesc pragul de bulă, sunt supraevaluate. Madrid este exemplul cel mai elocvent: a avut cea mai mare creștere reală a prețurilor, de 13,6% într-un singur an. Dubai, cu o creștere anuală de 11,1% și o scumpire totală de aproximativ 50% în ultimii cinci ani, rămâne în zona de risc ridicat, iar UBS avertizează că piața se poate răci în 2026 pe fondul creșterii ofertei.

La polul opus, unele piețe trec prin corecții puternice. Toronto, unul dintre cele mai scumpe orașe ale lumii, a înregistrat un declin real al prețurilor de 7,5%, reducându-și riscul de bulă. Hong Kong a avut o scădere chiar mai mare, de 7,9% și a ieșit din categoria piețelor supraevaluate și a intrat în zona „corect evaluată”. Corecții au fost raportate și în Vancouver, Frankfurt, Londra și San Francisco, pe fondul costurilor ridicate de finanțare și a unei cereri în scădere.

Raportul UBS indică o tendință mixtă: deși riscul de bulă scade la nivel global, anumite centre urbane continuă să se supraîncălzească, alimentate de investiții, migrație, infrastructură și reputația de destinații imobiliare premium.